România este singurul stat membru UE care nu a fost condamnat în urma unui proces în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în decurs de aproape 10 ani, susține Horatiu Radu, agentul guvernamental ce reprezintă interesele României în fața CJUE. Iar singurul proces pe care țara noastră îl mai are la Curtea de Justiție are toate șansele să se termine cu bine, pentru că autoritățile au găsit soluțiile pentru îndeplinirea condițiilor impuse de Uniunea Europeană.
Din cele trei proceduri de infringement ajunse în faza contencioasă, România mai are un singur proces la CJUE, cel referitor la iazul de decantare Boșneg, aparaținând Moldomin. Mina de la Moldova Nouă a fost privatizată, după care a ajuns în faliment, iar ecologizarea iazului de decantare nu s-a mai făcut. Pentru aceasta, Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement, iar autoritățile române s-au trezit în fața unei probleme juridice; statul nu mai deținea iazul, astfel că nu exista bază legală prin care să aloce fonduri pentru ecologizare. ”Este de așteptat o decizie a CJUE în acest caz în 2016”, a spus Radu, care a precizat că hotărârea Curții, chiar și în caz de condamnare, nu prevede sancțiuni. ”Comisia Europeană trebuie să declanșeze altă acțiune în instanță prin care să ceară sancțiuni”, a spus acesta. Agentul guvernamental a declarat că, la începutul săptămânii, a avut o întâlnire cu reprezentanții Ministerului Economiei, care au prezentat un plan de acțiune pentru Moldomin. ”Sunt optimist. Planul urmează să fie implementat”, a spus Horațiu Radu, care consideră că situația a apărut din cauza faptului că ”lichidatorul judiciar nu ți-a făcut treaba”.
Celelalte două procese s-au întrerupt la cerereaComisie Europene, pentru că România și-a îndeplinit obligațiile. Era vorba de proceduri de infringement pentru netranspunerea Directivei privind vehiculele uzate și cea referitoare la deșeurile de ambalaje. Numai că legea care pune în aplicare prevederile Directivei privind deșeurile de ambalaje a produs mari probleme pe piața reciclării, producătorii din industria alimentară anunțând scumpirea alimentelor sau falimentul. Pentru rezolvarea problemei, producătorii au solicitat, în primul rând, prorogarea temenului de aplicare a prevederilor noii legi. Potrivit agentului guvernamental, adoptarea în legislația internă a Directivei privind deșeurile de ambalaje a durat foarte mult. ”Dacă se modifică și de aduc derogări de la directivă, din nou vom avea procedură de infringement, dar care va porni de la zero”, a spus Horațiu Radu, dând o speranță autorităților că vor mai avea puțin timp ca să pună ordine în acest domeniu.
Statistici
Statisticile arată că agentul guvernamental gestionează în prezent 52 de acţiuni de infringement aflate în fază precontencioasă, dintre care 25 privesc fie incompatibilitatea normelor juridice naţionale cu legislaţia comunitară, fie cazuri de aplicare incorectă, iar 27 se referă la directive europene care nu au fost transpuse în timp util.
”Din cele 52 de acţiuni, marea majoritate sunt în materie de mediu, unde avem 8 acţiuni. Mai avem în materie de piaţă internă – 3 acţiuni. Avem, de asemenea, în materie de transporturi – 4 acţiuni, în materie de afaceri interne – 3 acţiuni. În materie de mediu avem şi în ce priveşte netranspunerea de directive alte 3 acţiuni. Din cele 27 de acţiuni care privesc directive netranspuse, parte dintre ele vor fi clasate în curând, întrucât actele normative interne de transpunere sunt deja publicate în Monitorul Oficial”, a adăugat Horaţiu Radu.
Agentul guvernamental a atras atenția că România este foarte activă în ceea ce privește procesele deschise de alte state la CJUE, instituțiile de linie fiind foarte atente și cerând intervenția în cauzele care ar putea avea influență asupra legislației naționale.
”Suntem din 2007 membri ai Uniunii Europene şi în toţi aceşti ani cred că suntem singurul stat încă necondamnat de Curtea de Justiţie. Mi-aş dori ca şi acest an să ne lase neatinşi din perspectiva condamnărilor, să rămânem cu zero condamnări şi (…) să ajungem practic la 10 ani de stat membru al UE fără vreo condamnare la Curtea de Justiţie. Asta demonstrează şi un angajament pe care statul român l-a avut faţă de legislaţia europeană, pe care de cele mai multe ori a reuşit să o implementeze. (…) Poate ar fi trebuit cu privire la transpunerea directivelor să fim puţin mai eficienţi, să fie o celeritate mai mare de transpunere, mai ales că poziţia constantă a agentului guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (…) a fost de transpunere a directivelor în primul rând în termen şi în al doilea rând să fie o transpunere corectă”, a explicat Răzvan Horaţiu Radu, într-o conferinţă de presă.
Pentru 2016, agentul guvernamental a declarat că trebuie transpuse în legislația internă 67 de directive, arătând că obiectivul României în această privinţă este de a transpune în termen cât mai multe directive posibile. ”Comisia Europeană are o toleranţă zero în materie de directive netranspuse şi imediat declanşează procedura de infringement”, a completat Horațiu Radu.
