Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a propus Guvernului anularea calendarului de liberalizare a pieţei gazelor pentru consumatorii non-casnici începând cu 1 iulie 2014, a anunţat preşedintele instituţiei, Niculae Havrileţ, în cadrul conferinţei „Impactul noilor reglementări pe piaţa gazelor – avantajele pieţei libere pentru consumatori şi provocările din piaţa reglementată”, organizată de publicaţia Energy-Center.ro. Iniţial, liberalizarea preţului pentru consuumatorii non-casnici trebuia încheiată la 31 decembrie 2014.
Havrileţ a explicat că măsura este necesară întrucât preţul pieţei a devenit mai mic decât cele stabilite în calendarul de liberalizare, ca urmare a scăderii preţurilor pe pieţele internaţionale şi a unor importuri mai mici de gaze.
“Propunem Guvernului ca, de la 1 iulie, să finalizăm procesul de liberalizare din sectorul industrial şi să beneficieze şi aceştia (n.r. – consumatori non-casnici) de posibilitatea de a accesa preţuri mai mici decât cele prevăzute în calendar. Calendarul actual prevedea creşteri de preţuri la niveluri mai mari decât sunt preţurile acum, ceea ce nu mai este fezabil, aşa că propunem anularea calendarului”, a spus Havrileţ.
Oficialul ANRE a amintit că, la momentul începerii liberalizării, diferenţa dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import era de 1 la 3.
“Preţul de import era 590 dolari pe mia de metri cubi, iar cel de producţie internă era de 150-160 dolari/1.000 mc la momentul începerii liberalizării. Trebuie să ne amintim şi că liberalizarea pieţei de gaze era o obligaţie a României în procesul de aderare la UE, care trebuia finalizată în 2007, dar nu s-a realizat acest lucru. Între timp s-au modificat directivele europene, s-au amânat din nou termenele, iar realităţile pieţei s-au schimbat“, a mai spus Havrileţ.
Potrivit acestuia, calendarul de liberalizare a fost stabilit în baza unui studiu realizat de compania de consultanţă Rolland Berger.
Consultantul a estimat trei scenarii, dar niciunul nu s-a adeverit. “O primă presupunere se referea la faptul că, în următorii ani, consumul va creşte, ceea ce nu s-a adeverit. A doua axiomă a fost că va creşte importul la 35% din totalul consumului, însă nici această estimare nu s-a potrivit. A treia presupunere a fost că preţul gazelor va rămâne la 500 dolari/1.000 mc, dar la toate hub-urile din Europa preţul este acum de 370-380 de dolari“, a mai explicat şeful ANRE.
El a arătat că 75% din piaţa gazelor este reprezentată de consumatorii industriali, din care 16% încă plătesc tarife stabilite de ANRE, iar pentru aceştia este necesară eliminarea calendarului de liberalizare.
Restul de 25% din piaţă reprezintă consumul casnic, pentru care liberalizarea va fi finalizată în 2018.
Pas periculos
Liberalizarea pieţei industriale a gazelor înainte de termenul prevăzut în calendarul de dereglementare este un pas periculos atât pentru consumatorii industriali, cât şi pentru operatorii din sectorul gazelor, a declarat Frank Hajdinjak, şeful diviziei din România a companiei germane E.ON, prezent la conferinţă.
“Acest pas este foarte periculos pentru industrie şi pentru toţi operatorii din sectorul gazelor, pentru că scade consumul, scad volumele furnizate, iar noi pierdem consumatori. Să fim serioşi, nu avem piaţă, din moment ce există doar doi producători interni. Consiliul Concurenţei ar trebui să se uite la acest sector. O măsură ar fi să spargem producătorii, astfel încât în loc de doi să fie şase-şapte şi să existe competiţie pe piaţă“, a spus Hajdinjak.
Pe de altă parte, directorul general al GDF Suez România, Eric Stab, a declarat că nimeni nu a calculat ce se va întâmpla a doua zi după momentul în care piaţa gazelor pentru industrie va fi liberalizată complet. În schimb, Stab este de părere că acest calendar de dereglementare ar trebui extins, nu amânat.
“Ce se va întâmpla cu cei 170.000 consumatori care vor fi afectaţi de această reglementare? Nu se ştie ce se va întâmpla. Ar trebui ca acest calendar să fie extins, pentru a fi încetinită creşterea preţului de producţie internă“, a spus Stab.
În opinia sa, este necesară o piaţă funcţională, o piaţă spot de gaze, care să determine o predictibilitate asupra preţurilor.
“Fie că ne place sau nu, România încă se bazează pe importuri. Dacă din iulie nu va mai fi o piaţă reglementată pentru non-casnici, cine va face importurile“, s-a întrebat Stab.
El a amintit că există doar doi producători de gaze în România (n.r. – Petrom, companie controlată de grupul austriac OMV, şi Romgaz – controlat de statul român) şi o singură sursă de import (n.r. – concernul rus Gazprom), iar pe pieţele angro din Europa există mii de tranzacţii pe zi.
Scumpire pentru populaţie
Dacă nu se ştie ce se va întâmpla cu consumatorii non – casnici, se ştie, în schimb, ce se va întâmpla cu populaţia : i se va scumpi gazul. Calendarul de liberalizare prevede o creştere de 2% a preţului gazelor pentru populaţie de la 1 iulie.
“De la 1 iulie, calendarul de liberalizare a pieţei gazelor pentru consumatorii casnici prevede o scumpire de 2%, însă vom face calcule şi vom vedea dacă este cazul să aplicăm această scumpire“, a mai spus Havrileţ.
El a arătat că, la nivelul întregului an, calendarul de liberalizare prevede o scumpire totală de 10% pentru consumatorii casnici, dar, de fapt, ANRE nu se aşteaptă la o creştere mai mare de 5-7%.
“Până la finalul perioadei de liberalizare, respectiv sfârşitul anului 2018, este prevăzută o creştere de preţ de 36%, însă noi estimăm că scumpirea va fi undeva la 22%“, a completat oficialul ANRE.
Gaze pe bursă
Producătorii interni de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursa de gaze între 20% şi 30% din producţia proprie, a mai declarat Niculae Havrileţ.
“Considerăm că o pondere între 20% şi 30% din producţie este suficientă pentru a fi fixat un preţ de referinţă pe piaţă, pe baza căruia să fie negociate viitoarele contracte“, a spus Havileţ.
La rândul său, Mihai Albulescu, secretar de stat în Departamentul pentru Energie, a precizat că instituţia pe care o reprezintă a lansat, deja, în dezbatere publică, un proiect de act normativ privind faptul că producătorii interni de gaze vor fi obligaţi să vândă pe bursă o cantitate de gaze, care va fi determinată de ANRE în baza unei formule de calcul.
“Bursa de gaze există, regulamentul există, trebuie să vedem ce reper va avea preţul, cum se va aşeza“, a precizat Albulescu.
Pe de altă parte, Mihai Albulescu a declarat că Departamentul pentru Energie a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) preţul de referinţă pe care Agenţia îl ia în calcul la stabilirea redevenţelor petroliere.
“Am solicitat acest preţ de referinţă de la ANRM şi îl aşteptăm. Vrem să vedem care este modul de calcul al lor privind preţul de referinţă“, a spus Albulescu.
Redevenţele pe care le plătesc producătorii de petrol şi gaze pentru resursele extrase din România se situează în prezent între 3% şi 13,5% din valoarea producţiei din fiecare zăcământ.
Practic, valoarea producţiei se stabileşte în funcţie de un preţ de referinţă, în funcţie de care este stabilit şi nivelul redevenţelor pe care le plăteşte respectiva companie.
Redevenţele plătite în România nu au mai fost modificate din 2004, întrucât contractul de privatizare a Petrom a prevăzut păstrarea nivelului timp de 10 ani. Termenul expiră în acest an, iar ANRM şi Ministerul Finanţelor se află în proces de analiză a nivelului redevenţelor începând de anul viitor.
