Guvernul a adoptat, printr-o hotărâre, măsurile pentru reechilibrarea cooperării cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani, și, printr-un memorandum, un acord de principiu între cele două părți. Acest acord creează premisele unei relații echilibrate și predictibile, menite să contribuie la consolidarea independenței energetice a României pentru viitorul apropiat. Principalele prevederi se referă la creșterea nivelului redevențelor, modificarea impozitului suplimentar pe gazele naturale, asumarea integrală a responsabilităților de mediu de către OMV Petrom, renunțarea de către companie la toate litigiile împotriva României și prelungirea duratei contractelor de concesiune a zăcămintelor de petrol și gaze. Practic, asistăm la ”a doua privatizare” a fostei Societăți Naționale a Petrolului (SNP) Petrom. De data aceasta, pare ceva mai avantajoasă pentru statul român. OMV, actualul ”patron” al Petron, a obținut prelungirea licențelor de explorare – exploatare a unor zăcăminte și perimetre, în special pentru Neptun Deep.
”Am reușit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului inițial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom. Obiectivele sunt ca românii să beneficieze de independență energetică și de o piață de energie predictibilă, statul să aibă venituri corect dimensionate, iar compania OMV Petrom să continue să investească și să se dezvolte pentru a deveni un actor puternic la nivel regional pe piața de energie”, a subliniat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Reamintim, în anul 2004, pentru cumpararea pachetului de actiuni de 33,34%, OMV a achitat Guvernului României 669 milioane euro. Suma pentru majorarea capitalului social al SNP Petrom până la 51% din acțiuni urma să fie stabilită între 723 milioane euro și 860 milioane euro, valoarea exactă depinzând de numărul acțiunilor subscrise de acționarii minoritari ai companiei. În oferta sa, OMV a evaluat Petrom la 2,23 miliarde euro. Astăzi, valoarea de piață a Petrom este de aproximativ 10 miliarde de euro.
Potrivit noului acord, redevențele plătite de OMV Petrom către statul român vor crește cu 40%, dar, în același timp, se modifică – cel mai probabil ”în jos” – valoarea impozitării suplimentare pentru gazele naturale. În prezent, potrivit legii 296/2023, companiile din petrol și gaze plătesc un impozit suplimetar de 0,5% din cifra de afaceri anuală.
Pe de altă parte, potrivit contractului de privatizare, statul s-a angajat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, să despăgubească OMV Petrom pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, în limita a 50 milioane euro anual. Ceea ce duce suma maximă la 750 milioane de euro, în condițiile în care statul a încasat doar 669 milioane euro de la OMV (restul banilor dați de OMV intrând în companie, prin majorarea de capital).
Mai mult, Statul s-a mai angajat ca, timp de 30 de ani de la data finalizării privatizării, să despăgubească, în totalitate, compania pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu temenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 2 din Anexa P).
Noi prevederi ale acordului dintre statul român și OMV pentru Petrom
Prin noul acord, redevențele pentru petrolul și gazele pe care OMV Petrom le extrage din zăcămintele pentru care au preluat licențele la privatizare vor crește cu 40%.
”De asemenea, România nu va mai achita OMV Petrom costul închiderii sondelor care nu mai sunt folosite și penalitățile la datoriile care au apărut din diverse litigii. Totodată, OMV Petrom renunță la arbitrajul privind proiectul Neptun Deep și va recunoaște prevederile legii care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră așa cum este această lege în prezent. Ca parte a acestui acord, România prelungește durata de explorare a perimetrului din Marea Neagră cu doi ani și cu 15 ani a duratei licențelor de exploatare a perimetrelor preluate la privatizare (onshore). În toată activitatea sa, OMV Petrom va ține cont de interesele naționale ale României și de interesele consumatorilor români, respectând principiile privitoare la concurență din cadrul legislației naționale și a Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al Guvernului.
”Toate aceste elemente interdependente vor fi materializate în următoarele două luni în acte legale și contractuale corespunzătoare, ocazie cu care vor fi făcute publice toate detaliile”, se precizează în comunicat.
Reamintim, SNP Petrom s-a format în anul 1997, prin fuziunea Regiei Naționale a Petrolului ”Petrom” (care deținea licențele de exploare – exploatare a unor zăcăminte de petrol și gaze) cu rafinăriile Arpechim și Petrobrazi, cu combinatul de îngrășăminte chimice Doljchim și cu benzinăriile din rețeaua PECO.
Înainte de privatizare, prin HG 903 din 10 iunie 2004, Guvernul a aprobat ”acordurile de concesiune încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), în calitate de concedent, şi Societatea Naţională a Petrolului „Petrom” – S.A. Bucureşti, în calitate de concesionar, pentru 155 de perimetre de dezvoltare-exploatare şi 46 de perimetre de exploatare petrolieră”.
De asemenea, pe 22 decembrie 1998, ANRM, SNP Petrom și grupul francez Elf Aquitaine au semnat contractul de concesionare pentru explorarea și producția hidrocarburilor din blocul off-shore Neptun din Marea Neagră. Acordul a fost aprobat prin HG 1.233 din 29 noiembrie 2000. În acești 27 de ani, Elf Aquitane a fost preluată de către grupul francez Total, care a vândut către ExxonMobil participația în Neptun Deep. În august 2022, subsidiara ExxonMobil România (care deținea participația la Neptun Deep) a devenit parte din Romgaz, iar în octombrie 2022 și-a schimbat denumirea în Romgaz Black Sea Limited. Romgaz a plătit 1,06 miliarde de dolari pentru partea ExxonMobil.
Guvernul a extins cu doi ani durata fazei de explorare din Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, fără modificarea duratei totale a concesiunii, care este de 45 de ani, respectiv până la data de 28 noiembrie 2045.
La ce renunță Petrom
În primul rând, OMV Petrom renunță la procesele împotriva statului român: acţiunea desfăşurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor naţionale, respectiv la Judecătoria Sectorului 1 sub nr. 10551/299/2023 şi la Tribunalul Bucureşti sub nr. 6312/2/2023.
De asemenea, renunță la a mai cere bani pentru ecologizarea siturilor contaminate istoric. Practic, renunță la ”Anexa P”. Ceea ce ”nu-i de colea”! Până acum, statul n-a decontat nimic. Ceea ce s-a ecologizat, s-a făcut cu bani europeni. Astfel, ar fi vorba de minim 600 milioane euro (pentru primii 15 ani), la care s-ar fi adăugat banii pentru 30 de ani (conform Anexei P).
“OMV Petrom a fost si rămâne un partener de durată pentru România în dezvoltarea resurselor naturale ale țării. Istoric, industria petrolieră din România a avut un rol important în economie. Împreună cu statul român, deschidem acum următorul capitol pentru sectorul energetic, asigurând continuitate și creșterea prezenței regionale a României. În această nouă etapă, ne propunem să continuăm explorarea și dezvoltarea de oportunități de amploare pentru resurse de gaze naturale în ape de mare adâncime, concentrându-ne totodată pe continuarea explorării și dezvoltării zăcămintelor mature din România”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, într-un comunicat de presă.
Potrivit acesteia, s-au convenit unele principii pentru prelungirea acordurilor petroliere de producție cu 15 ani. ”OMV Petrom a început împreună cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon procesul de extindere a acordurilor petroliere de producție cu 15 ani, până în 2043. În acest context, OMV Petrom și statul român au convenit asupra unui set de obiective legale și contractuale, inclusiv soluționarea unor aspecte esențiale aflate in discuție, importante pentru viitoarele investiții în explorare și producție în România. Acest set de obiective include modificări ale redevențelor și impozitării specifice, cu întărirea stabilității fiscale pe viitor, precum și ajungerea la un acord privind obligațiile istorice de mediu și abandonare. Mai exact, se preconizează că redevențele onshore vor crește cu 40%, cu modificarea impozitării suplimentare pentru gaze naturale pentru încurajarea investițiilor.
În viitor, obligațiile istorice de mediu și abandonare conform Anexei P a contractului de privatizare estimate la aproximativ 600 mn EUR (sumă pe termen lung neactualizată la valoarea prezentă) sunt preconizate a fi suportate de OMV Petrom pe propriile costuri. Impactul net al obiectivelor convenite va fi comunicat după finalizarea acestora, atât din perspectiva legislativă cât și contractuală, estimată pentru primul trimestru din 2026”, a declarat Christina Verchere.
Pe de altă parte, conducerea Petrom a anunțat continuarea investițiilor atât în perimetre onshore, cât și offshore (sonda Anaconda-1 va fi forată în ape cu adâncime de aproximativ 1.500 de metri, la 200 km de Constanța, pentru a explora un nou prospect în Perimetrul XIX Neptun).
OMV Petrom este cel mai mare investitor din sectorul energetic românesc, cu aproximativ 20 de miliarde euro investiți în ultimii 20 de ani și cel mai mare contribuabil la bugetul statului, cu aproximativ 44 de miliarde euro în taxe și dividende plătite între 2005 și 2024. Compania furnizează aproximativ o treime din cererea României pentru gaze naturale și carburanți și până la 10% din energia electrică generată local.
