Specialiștii Dispecerului Energetic Național (DEN) din cadrul Transelectrica au estimat pentru zilele de 29 și 30 iunie, când întreaga țară s-a confruntat cu Cod Roșu de caniculă, consumuri maxime de 8.000 MWh. Prognozele specialiștilor DEN au fost extrem de precise! La fel de adevărat este și că informațiile primite de la companiile din domeniul PRE (părți responsabile cu echilibarea) și de la furnizori au fost foarte bune.
Reamintim, în cadrul Comandamentului Energetic constituit din cauza avertizărilor meteorologice extreme de Cod Roșu pentru caniculă, Dispecerul Energetic Național a elaborat prognoze care indicau consumuri maxime de aproximativ 8.000 MW, în intervalele de vârf de seară din zilele de luni și marți (29 și 30 iunie).
Situația prin care a trecut România zilele acestea (și, probabil, va mai trece, atunci când este foarte cald sau foarte frig afară) nu a fost deloc simplă! Curentul electric are o caracteristică: cât se produce, atât trebuie să se consume! Altminteri, riscul de black out, de pene de curent, chiar generalizate, crește enorm! România, în ultimii ani, se confruntă din ce în ce mai des cu situații absolut ”imposibile”: consumuri mari seara, când se întorc oamenii de la serviciu, dar producție mică de energie, și producție mare în miezul zilei, când oamenii sunt la serviciu, dar sunt consumuri mai mici, pentru că n-are cine consuma curentul. Vorba lui Caragiale, din ”O scrisoare pierdută”: „Industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”. Poate nu neapărat cu desăvârșire, dar este infinit mai mică față de anul 1989.
Astfel, ziua, când produc panourile solare (și cele din parcurile fotovoltaice, dar și cele ale prosumatorilor, ajungând, împreună, până la circa 4.500 – 5.000 MWh), nu prea are cine consuma energia electrică. De aceea, ca să nu apară pene, curentul se exportă. O variantă ar fi să se stocheze această energie, dar nici stocare nu prea avem (fie în baterii, fie în hidrocentrale cu pompaj). De remarcat, curentul electric, ”electronul”, nu se poate stoca! Ceea ce numim ”stocare de energie” este, de fapt, ”o stocare” a posibilității de a genera curent electric (cele mai cunoscute metode fiind stocarea chimică, în baterii, sau stocarea apei, în lacurile de acumulare). Stocarea și exportul înseamnă un alt ”consum” (se consumă curent electric pentru ”a încărca” chimic bateriile sau pentru a urca apa într-un lac de acumulare, care, apoi, urmează ”calea inversă”: apa ”cade” învârte turbinele etc. și generează curent electric sau, în urma unei reacții, energia chimică se transformă în energie electrică).
În schimb seara, când fotovoltaicele nu mai produc, pentru că apune soarele, apare o penurie critică de energie, mai ales pentru că, în ultimii ani, s-au închis numeroase capacități de producție flexibile și au fost înlocuite cu unele intermitente (regenerabile). De aici și prețurile extreme de pe piețele spot: au fost momente în care, ziua, prețurile au fost negative, iar seara s-a depășit pragul de 1.000 euro/MWh (lipsa ofertei – producției – și creșterea cererii – consumului).
Problema cea mai importantă este, însă, în prezent, aceea de a asigura consumul (dacă producția este prea mare și nu are cine consuma, până la urmă se pot închide unii producători de energie). Dacă, în schimb, consumul e prea mare, intervin probleme mai mari: ce consumator oprești? Pe vremea lui Ceaușescu se oprea curentul la populație (unii își mai aduc aminte că, înainte de 1990, învățau la lumânare). Astăzi, bineînțeles, nu se poate așa! Mai mult, dacă i se oprește livrarea energiei unui consumator non-casnic, acesta trebuie să primească compensații!
În consecință, trebuie acoperit, cumva, vârful de consum. Posibilitatea cea mai la îndemână este importul. Totuși, importul este limitat de capacitatea de interconectare a țării, care, astăzi, este de aproximativ 4.000 MW.
În principiu, România produce, în capacități clasice, în această perioadă, circa 4.000 MWh: 600 MWh pe cărbune, 1.800 MWh în hidrocentrale, 700 MWh la Cernavodă (pentru că este închis un reactor) și 800 MWh pe gaze (pentru că termocentrala Brazi funcționează la jumătate din capacitate).
Dar trebuie cunoscut la cât se ridică consumul maxim! Trebuie știut de câtă energie e nevoie. Și aici intervine profesionalismul celor din DEN, al celor din companiile care asigură PRE, precum și al furnizorilor! Dispecerul Energetic Național a elaborat prognoze care indicau, pe Cod Roșu, consumuri maxime de aproximativ 8.000 MW, în intervalele de vârf de seară din zilele de 29 și 30 iunie.
Și au avut mai multă dreptate decât ”mama Omida”! Cele mai mari consumuri s-au înregistrat, pe 29 iunie, între orele 19.00 și 22.00 (de la 7.887 MWh, până la un maxim instantaneu de 8.010 MWh, înregistrat la ora 20:02:09), iar pe 30 iunie, între orele 18.00 și 20.00 (de la 7.824 MWh, până la un maxim instantaneu de 8.031 MWh, înregistrat la ora 19:02:08).
”Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA, în calitate de Operator de Transport și de Sistem, prin Dispecerul Energetic Național, a implementat deja măsuri preventive la nivelul operării sistemului și al gestionării Rețelei Electrice de Transport. Printre acestea se numără anularea unor retrageri programate din exploatare ale unor instalații, astfel încât infrastructura de transport să fie disponibilă la capacitate maximă și să fie redus orice risc suplimentar asociat condițiilor meteorologice extreme”, se arăta într-un comunicat de presă.
În plus, așa cum au arătat specialiștii DEN, inclusiv în cadrul Comandamentului Energetic, pe lângă importuri de circa 2.000 – 2.500 MWh (cu un maxim instantaneu de 2.784 MWh, pe 29 iunie, la ora 22:52:21), a mai bătut puțin și vântul (unele furtuni au și ajutat cu câteva sute de MWh), din cărbune s-a produs energie în plus (până la aproape 1.000 MWh), iar hidrocentralele au produs peste 2.500 MWh (cu un maxim instantaneu de 2.828 MWh pe 29 iunie, la ora 20:52:07).
Astfel, pentru că au estimat extrem de corect consumul și au știut câtă energie să ceară și cui, specialiștii DEN au reușit să depășească o situație extrem de complicată! Jos pălăria în fața lor!
