Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a ținut o adevărată lecție de filozofie în ceea ce privește politicile globale la deschiderea summitului din acest an al Eurelectric. În centrul atenției sale au fost războil din Ucraina, presiunea venită din partea SUA, dar și dependența de economia Chinei. Așa că, soluția lui Stubb este creșterea Uniunii Europene cu state chiar și de pe alte continente. Cea mai interesantă ideea a fost cooptarea Canadei în structura comunitară, având în vedere și principiile după care funcționează UE, net în avantajul Canadei în comparație cu Statele Unite. Sunt de notorietate „contrele” dintre Donald Trump și premierul Canadei în urma declarațiilor președintelui SUA de a face din Canada al 51-lea stat american.
„La începutul președinției mele, am stabilit trei priorități. Cum poate industria energetică să sprijine competitivitatea clienților noștri, adică a întreprinderilor europene, securitatea aprovizionării și reziliența, precum și digitalizarea și inteligența artificială? Vedeți asemănări între prioritățile președinției mele și ale dumneavoastră? Presupun că există o asemănare, și anume puterea. Dar definim puterea diferit. Pentru că energia, pentru mine, este dominantă”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, miercuri, la deschiderea summitului Eurelectric, care se desfășoară la Helsinki, în perioada 3-4 iunie 2026.
Alexander Stubb a ținut să atragă atenția și asupra priorităților sale „geografice”. „Prima pentru noi, evident, a fost să încercăm să punem capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina și să ne asigurăm că Ucraina câștigă războiul. A doua este să avem cel mai bun parteneriat euro-atlantic. (…) Și apoi, al treilea se bazează pe gândirea și teza mea, că trebuie să ajungem la sudul global într-o perspectivă largă”.
„Deci, cred că era dominației occidentale s-a încheiat. Trebuie să ne dăm seama de asta și de aceea trebuie să ajungem dincolo de Ucraina, prin intermediul parteneriatului nostru atlantic și, apoi, la restul lumii. Deci, prioritățile sunt ușor diferite. (…) Utilizarea energiei ca armă ne-a afectat pe toți într-un mod masiv”, a precizat înaltul demnitar. Potrivit acestuia, politica dusă de Europa a dus la dependență de energia rusească, de securitatea și tehnologia americană și de economia chineză. „Acum am văzut că instrumentele care trebuiau să ne unească, cum ar fi energia, moneda, tehnologia, informația, ca să numim doar câteva, pot fi, de asemenea, transformate în arme și folosite împotriva noastră. Asta a făcut Rusia la începutul războiului cu energia”, a punctat Stubb.
Ordinea mondială se schimbă la 30-40 de ani
Lecția de politică la nivel global a continuat din partea președintelui Finlandei, mai ales că Stubb a avut o carieră universitară serioasă înainte de a fi președite. „Din moment ce suntem la Summitul Puterii, haideți să vorbim despre putere și despre semnificație.Care este echilibrul de putere în noua ordine mondială și cum vezi locul Europei în ea? Și credeți că Europa este capabilă să joace un rol mai puternic decât suma părților sale? Aceasta este o întrebare importantă (…). Gândirea mea de bază era că dinamica și echilibrul ordinii mondiale se schimbă la fel cum s-au schimbat după Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial și Războiul Rece. Deci, aceste ordine durează două decenii, patru decenii sau trei decenii, depinde puțin cum raționalizezi lucrurile”, a spus acesta. „Pentru mine, ca finlandez, următoarea fază a ordinii mondiale a început odată cu regresul Rusiei în război, în februarie 2022. Și apoi a fost accelerată odată cu noua administrație americană, care practic spune <nu> vechii ordini mondiale”, a avansat ideea președintele Finlandei.
„Voi rezuma spunând că, din perspectiva Europei, simțim presiunea de securitate din partea Rusiei și simțim presiunea politică din partea Statelor Unite. Asta înseamnă că trebuie să ne adunăm puterile. De obicei, o facem”, a trans concluzia Stubb.
De fapt, președintele Finlandei s-a arătat extrem de preocupat de situația geopolitică din această perioadă, dar mesajul său a fost unul optimist. „Armele câștigă bătălii, economiile și societățile câștigă războaie. (…) Iar filosofia noastră a fost de la început și provine din faptul că avem o graniță internă de 1.340 de kilometri cu Rusia și provine din faptul că, din anii 1300, am avut aproximativ 30 de războaie sau ciocniri cu Rusia”, a spus Stubb. Potrivit acestuia, energia stocată ajunge pentru consumul național pe 6 luni, Finlanda produce 80% din necesatul de alimente și au peste 50.000 de adăposturi civile. „Putem găzdui 4,4 milioane din 5,6 în aceste adăposturi”, a spus Stubb.
Cât privește Europa, președintele Finlandei consideră că „nu există o soluție miraculoasă” pentru asigurarea securității energetice și a rezilienței într-un timp foarte scurt. Potrivit acestuia, războul din Ucraina nu ne-a găsit „”suficient de autosuficienți” și, în consecință, „am învățat o lecție dură”. „Dacă ar fi după mine, mi-ar plăcea să văd o uniune energetică foarte puternică și vibrantă în Europa și în Uniunea Europeană”, a spus președintele. Potrivi opiniei lui Stubb, Europa încearcă mereu să aibă un sistem perfect, iar drumul către acesta trece prima dată prin criză, apoi haos, pentru ca, în cele din urmă să se ajungă la o soluție suboptimă. „Dacă recunoaștem cumva asta, atunci ne dăm seama că nu vom avea niciodată o piață energetică europeană perfectă. Dar cred că este întotdeauna nobil și util să încercăm să ne îndreptăm spre ea. Cred cu tărie în piața internă, (…) dar există prea multe impedimente în sistem”, a punctat înaltul demnitar.
„Există două rapoarte pe care le recomand întotdeauna oamenilor să le citească. Unul este raportul Draghi despre competitivitate, iar celălalt este raportul Enrico Letta despre piața internă”, a mai spus Stubb.
Ar fi bine ca UE să se extindă inclusiv peste Atlantic
Potrivit acestuia, „autonomia strategică europeană sau puterea geopolitică europeană Se bazează adesea pe dimensiune și scară. Și cred că cea mai bună politică europeană a fost extinderea europeană. (…) Gândul meu este că, în acest moment, trebuie să gândim la scară largă. Și geografic, trebuie să extindem sau cel puțin să creăm membri care să fie suficient de flexibili pentru a aduce în total 40 de state europene sau chiar non-europene. Pe flancul vestic, pentru mine este vorba despre Regatul Unit. Trebuie să aducem Regatul Unit înapoi, dacă nu înăuntru, cât mai aproape posibil”, a spus Stubb.
„Și gândiți-vă și la Canada. Și nu spun asta doar pentru că am învins Canada la hochei, dar… Nu ar fi minunat dacă Canada ar fi al 28-lea stat al Uniunii Europene, în loc de al 51-lea stat al Statelor Unite?”, a venit cu ideea președintele Finlandei. Lista cuprinde Ucraina, Moldova și Georgia. „Trebuie să ne gândim serios și la Turcia. Nimeni nu mai vorbește despre Turcia. Și trebuie să ne deschidem mintea pentru a înțelege că, cel puțin din perspectiva securității, Turcia trebuie să fie cât mai aproape posibil”, a atras atenția președintele Finlandei, care și-a îndreptat atenția și asupra Balcanilor de Vest. „Ce facem cu Serbia, Kosovo, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord, ce facem cu Bosnia-Herțegovina? Și în final, cele care îmi sunt cu adevărat dragi, dacă mergeți spre nord, sunt Islanda, care organizează un referendum, și apoi Norvegia. Așadar, trebuie să începem să gândim la scară largă dacă vrem să proiectăm putere în lume. Dar cine va face asta, când, unde și cum, nu știu. Dar cred că fereastra de oportunitate este destul de scurtă, pentru că atunci când se va termina războiul din Ucraina și poate când se va schimba administrația SUA, nu știu, atunci oamenii vor lua piciorul de pe pedala de accelerație și vor începe să se plângă din nou de lucruri inutile”, punctat președintele Finlandei.
„Aceasta este realitatea noastră în Euroelectric. Și ceea ce reprezintă un mare avantaj pentru noi este că avem de departe cea mai mare piață de energie electrică integrată fizic din întreaga lume. Deci, aceasta este o infrastructură europeană competitivă”, a arătat Stubb avantajele pe cale pe au statele din Europa.
Și în stilul sau academic, președintele și-a anunțat optimismul, că probleme vor fi rezolvate având în vedere că dezvoltarea societății, acum fiind vorba de inteligența artificială, pe care o vede mai mult ca pe o oportunitate, decât ca o amenințare.
„Și cred, de asemenea, că, în ceea ce privește conflictul, odată ce ne adunăm, aceste schimbări de granițe de la care am pornit, durează de obicei cinci până la zece ani.
Odată ce se va rezolva situația, vom reveni la un nou sistem bazat pe reguli și atunci cred că vom trăi într-o lume mult mai stabilă. Și ultimul lucru care mă face optimist este că anul viitor Finlanda va fi din nou pentru a noua oară la decernarea premiului pentru cea mai fericită țară”, a completat președintele Finlandei, Alexander Stubb.
