Alexandru NAZARE
Ţinta de deficit bugetar pentru anul 2026 este spre 6%, a anunţat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-o conferinţă de presă. Ceilalți indicatori macroeconomici ce vor fi luați în calcul se pare că vor fi cei anunțați de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în cea mai recentă proiecție, cea de acum o lună (decembrie 2025): creștere economică 1%, inflație medie anuală 6,5%, curs mediu de schimb 5,11 lei/euro.
„În privinţa ţintei de deficit, aşa cum am discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului şi după ce continuăm şi închidem toate discuţiile, cu ordonatorii, dar şi cu comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior”, a precizat Nazare.
Ministrul Finanţelor a afirmat că pentru 2026 proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat de 2.045 de miliarde de lei.
„Este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm, numai în zona de PNRR, vorbim de 10,7 miliarde de euro, dintre car e 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. (…) Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR, proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerelor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii. Deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiţii, peste 100 de miliarde de lei în investiţii în bugetul anului 2026, bani extrem de importanţi pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 de miliarde lei”, a adăugat ministrul Finanţelor potrivit Agerpres.
De asemenea, Nazare a menţionat că în 2026 nu este luată în calcul majorarea cotei standard de TVA, nu se are în vedere majorarea cotei de TVA din HoReCa şi nu sunt luate în calcul măsuri care nu sunt în vigoare.
Săptămâna viitoare vor fi discuții cu reprezentanții Fitch
Perspectivele din punctul de vedere al pieţelor şi al agenţiilor de rating sunt foarte bune, a mai spus Alexandru Nazare, menţionând că va avea prima discuţie cu agenţia de rating Fitch, începând de săptămâna viitoare.
„Anul 2026 are perspective foarte bune. Sunt şanse foarte mari şi perspective favorabile şi în privinţa discuţiilor de aderare la OCDE. Recent am discutat la Paris şi practic am încheiat discuţiile asupra studiului economic împreună cu OCDE, în comitetul economic al organizaţiei, o etapă extrem de importantă în finalizarea procesului de aderare. Aceste discuţii s-au finalizat cu succes şi practic mai avem o serie de avize de obţinut. După ce acestea vor fi obţinute, România are şanse foarte bune de aderare în 2026. 2026 poate fi anul aderării la OCDE, ceea ce transmite un semnal economic foarte important şi pentru economia fiscal-bugetară a acestui an. Perspectivele din punctul de vedere al pieţelor şi al agenţiilor de rating sunt foarte bune. Deja, începând de săptămâna viitoare, vom avea prima discuţie cu agenţia Fitch, iar ele vor continua, plecând de la o bază solidă, în care România şi-a îndeplinit angajamentele şi care reprezintă o bază de încredere”, a spus Alexandru Nazare.
Ministrul a menţionat că discuţiile avute luni în coaliţie au fost esenţiale pentru adoptarea bugetului pe 2026. În cadrul acestora a fost stabilit un calendar, iar în următoarea şedinţă de Guvern vor fi adoptate plafoanele.
Întrebat de jurnalişti dacă ar accepta propunerea de a prelua funcţia de premier într-un guvern PSD – PNL, dar fără USR, Nazare a precizat că „aceasta este o chestiune politică care nu are rost să fie comentată, pentru că nu este de actualitate”.
„În primul rând, nu aş vrea să comentez o astfel de chestiune. În al doilea rând, sunt foarte concentrat să îmi fac treaba cât mai bine aici, la Ministerul Finanţelor. Avem proiecte importante în derulare pe care vreau să le duc la bun sfârşit. Rezultatele despre care discutăm astăzi nu ar fi fost posibile fără implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan, în foarte multe speţe, care m-a ajutat în domeniul finanţelor. Aceasta este o chestiune politică care nu are rost să fie comentată, pentru că nu este de actualitate”.
Măsuri pentru sprijinirea economiei
În luna decembrie 2025 au fost luate o serie de măsuri pentru a sprijini economia, iar acestea ar putea avea efect în ultimul trimestru al acestui an, a mai spus ministrul Finanţelor.
„În luna decembrie am făcut paşi foarte importanţi prin care am încercat să sprijinim economia. Şi am şi făcut-o prin plăţi foarte importante pentru Ministerul Dezvoltării, pentru Ministerul Transporturilor, pentru reducerea multor arierate, mă refer aici la concedii medicale, sume foarte importante care au avut un efect foarte important. Pentru că, spre exemplu, la Ministerul Dezvoltării au fost plătite la zi toate programele: vorbesc de PNRR, de PNDL, de CNI şi bineînţeles la zi programul Anghel Saligny, până la momentul opririi platformei, chestiune neuzuală pentru Ministerul Dezvoltării, unde ştiţi foarte bine că au intrat în anul 2025 cu arierate de 6,5 miliarde (de lei – n.r.) şi intră curaţi în 2026. Au fost foarte multe plăţi făcute pe fonduri europene, cofinanţări pe care le-am acordat tocmai în ideea de a sprijini economia. Speranţa mea este că toate aceste măsuri luate vor avea efect în trimestrul IV”, a precizat Alexandru Nazare.
El a fost întrebat de jurnalişti dacă există riscul ca economia să intre în recesiune tehnică. Preşedintele Asociaţiei CFA România, Adrian Codirlaşu, a declarat recent că scăderea consumului s-a accentuat în noiembrie, astfel că există riscul să înregistrăm o reducere a produsului intern brut şi în trimestrul IV din 2025 faţă de trimestrul anterior şi să avem recesiune tehnică.
„Avem o creştere pe trimestrul III 2025 faţă de trimestrul III 2024 de 1,7%. Aş spune că această creştere în acest trimestru cumva ne garantează faptul că pe tot anul vom închide cu un uşor plus. Mai mic decât cel înregistrat în 2024. În 2024 am avut 0,9% creştere de PIB. În 2025 probabil o să avem spre 0,5% sau poate uşor sub, dar va fi plus. Aceasta este vestea bună. Vestea mai puţin bună: este posibil să avem recesiune tehnică în anul 2025 pentru că avem în trimestrul III versus trimestrul II o scădere de 0,2%. Iar uitându-mă la cum a evoluat consumul în trimestrul IV anul trecut s-ar putea ca şi trimestru IV faţă de trimestru III să fie tot un minus pe partea de PIB. Sunt riscuri ca să înregistrăm în ultimele două trimestre ale anului trecut recesiune tehnică. Dar pe ansamblu anului va fi un plus mic. Dacă mă uit la consum, s-a accentuat scăderea consumului. Avem 4,8% scădere în noiembrie 2025 versus noiembrie 2024. Scăderea e mai mare decât cea înregistrată în octombrie, tot pe date anuale. Se vede, consumul a fost lovit de majorarea de fiscalitate. Pe de o parte avem şi efectul de bază în 2025, pentru că în 2024 efectiv s-a aruncat cu bani în economie. Acele politici nu erau sustenabile pentru creşterea consumului. Cumva şi de aici a venit această scădere, dar ce a declanşat, începând din august această scădere a consumului, majorările de taxe”, a declarat, la începutul acestei luni, Adrian Codirlaşu.
El a spus că este posibil ca şi în luna decembrie să se înregistreze o scădere a consumului. Mai mult, Adrian Codirlaşu susţine că şi în 2026 consumul va fi „lovit” pentru că se pierde putere de cumpărare, dar şansa României o constituie atragerea de fonduri europene. „Ar putea fi recordul nostru de atragere de fonduri europene. Dacă facem suma am avea acces undeva la 20-25 de miliarde de euro pe care să le luăm. Nu cred că avem capacitatea să le luăm pe toate, dar măcar să depăşim 15 miliarde de euro. Istoric noi am luat undeva la 11-12 miliarde de euro. Asta a fost maximumul în 2023”, a mai afirmat Adrian Codirlaşu.
Deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat
Deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat, fiind în jurul cifrei de 7,7% din PIB, a mai declarat Alexandru Nazare.
„Plecăm de la o bază credibilă şi transmitem un mesaj important că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat, deşi în mod tradiţional România surprindea mai degrabă prin depăşirea ţintei de deficit cash. Într-adevăr, ţinta de deficit cash este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, vehiculată în mass-media. Acest lucru arată, în primul rând, o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape un procent din PIB. Şi, în al doilea rând, surprinde pozitiv”, a afirmat ministrul.
El a precizat că s-a ajuns la un deficit bugetar mai mic decât cel prognozat îndeosebi prin renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
„Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic este că am câştigat încrederea Comisiei Europene. Am reuşit să negociem PNRR, am reaşezat proiecte pe fonduri europene finanţate prin lohn-uri şi granturi pentru zece ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNRR în Coeziune şi totalitatea acestor măsuri luate, în momentul când au fost puse în operă şi executate în buget la finalul anului 2025, au creat efecte importante”, a explicat ministrul Finanţelor.
Acesta a menţionat că cea mai mare parte din această economie faţă de ţinta de deficit bugetar provine din renegocierea PNRR.
„Un efect al creşterii încrederii a fost şi capacitatea noastră de negociere mai mare, prin care am obţinut această reaşezare a fondurilor europene. Şi, bineînţeles, această economie provine şi din alte economii, venituri în plus din economie care s-au acumulat pe lângă sumele obţinute din reaşezarea fondurilor europene”, a mai arătat Nazare.
Potrivit acestuia, execuţia bugetară pe anul 2025 este în general bună, de peste 90% la majoritatea ministerelor. Aceasta va fi finalizată până la finalul săptămânii.
„Execuţia este, în general, bună, de peste 90% la majoritatea ministerelor. Bineînţeles că sunt foarte multe lucruri pe care le putem îmbunătăţi, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezenţa primului-ministru. Am închis această etapă înainte de coaliţie, unde am agreat acest calendar cu adoptare în Guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie”, a spus Nazare.
El consideră că datele privind execuţia bugetară sunt „încurajatoare” şi „transferă încredere în privinţa modului în care corecţia fiscal-bugetară a fost executată de către România”.
„Privesc cu foarte mult optimism anul 2026 datorită datelor din execuţia bugetară. Chiar dacă astăzi nu este finalizată execuţia bugetară pentru 2025, ea va fi finalizată până la finalul săptămânii şi va fi publicată la termen”, a mai spus ministrul Finanţelor.
