Distribuitorii de energie sunt într-o dinamică fără precedent, sunt obligaţi să se digitalizeze, iar anul acesta au dus muncă de convingere cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru recunoaşterea acestor costuri în tarife, a declarat Mihaela Suciu, director general Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER), la a doua ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, organizat de DEER, ce a avut loc la Cluj Napoca.
„Tranziţia energetică este guvernată de trei obiective, de cei trei D – decarbonizare, digitalizare şi descentralizare. Când vorbim de descentralizare, vreau să vorbesc de descentralizarea producţiei. Dacă acum 9 – 10 ani vorbeam de un singur sens, de la producător la utilizatorul final al energiei, astăzi vorbim de un sistem de distribuţie în care toată lumea ori ia energie, ori injectează. Toată lumea are nevoie de informaţii în timp real. Noi, distribuitorii, suntem într-o dinamică fără precedent. Noi suntem obligaţi să digitalizăm, nu avem altă variantă. Într-adevăr, am dus o muncă în acest an pentru convingerea ANRE să ne recunoască în tarife aceste costuri care sunt mari”, a spus Suciu.
Aceasta a subliniat că DEER a investit în perioada a 4-a de reglementare 75 de milioane de lei şi, în următoarea perioadă de reglementare, şi-ar dori dublarea acestei sume. „Potrivit Comisiei Europene, este nevoie de investiții în rețele de 584 de miliarde de euro, din care 75% trebuie să meargă în digitalizare și în prevenția atacurilor cibernetice. Vă daţi seama că avem nevoie de investiţie şi modernizări, de reţele, de creştere capacităţi. Dacă 75% din fonduri investim în digitalizare şi protecţie, 25% nu ne ajung pentru securitate cibernetică. Aşa că acţionarii trebuie să se gândească bine şi să ne ajute să investim mai mult în acest domeniu. Este nevoie de o gândire pe termen mediu şi lung, pentru că, într-adevăr, presiunea pe utilizatorul final, care se manifestă prin tarife, şi la un moment dat nu o să reziste, o să fie mult prea mare. Trebuie să găsim soluţii şi aici vreau să mă refer la soluţiile pe care le- am găsit noi, echipa DEER, de la accesare de bani europeni pe Fondul de Modernizare, am depăşit cifra critică de trei miliarde de lei. Mai avem încă proiecte de vreo două miliarde, dar avem nevoie de fonduri, avem nevoie să se suplimenteze Fondul de Modernizare ca să nu creăm presiune mare pe tarifele de distribuţie”, a explicat Mihaela Suciu.
Pe de altă parte, aceasta a afirmat că DEER derulează exerciţii de securitate, pe diferite domenii de activităţi.
„Până acum nu am avut probleme mari, dar am gândit deja strategii şi politici. Anul trecut, când noi am fost în situaţia dificilă de a fi atacaţi, primul lucru care s-a întâmplat a fost că profesioniştii, colegii, mei, au izolat virusul. Acesta este primul pas pe care trebuie să îl facă oricine – să nu îl lase să se propage. După aceea, instituţiile statului, inclusiv DNSC (n.r. – directoratul Naţional de Securitate Cibernetică) ne-au ajutat. Am anunţat şi Guvernul, şi Ministerul Energiei. Cu instituţiile statului a fost prima colaborare directă în care am simţit că nu suntem singuri”, a afirmat Mihaela Suciu.
Securitatea cibernetică nu mai este o chestiune opţională
Securitatea cibernetică nu mai este o chestiune opţională, ci este deja o necesitate, cu atât mai mult în domeniul energetic, şi ea trebuie să devină o componentă de politică publică coerentă, concretă, a declarat primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
„Securitatea cibernetică, aşa cum s-a spus de către foarte mulţi oficiali, nu mai este o chestiune opţională, este deja o necesitate, cu atât mai mult în domeniul energetic. Trăim vremuri frumoase, în care tehnologia ne aduce cele mai mari avantaje din istoria omenirii, digitalizarea, dar în egală măsură ceea ce tehnologia ne oferă, avantajele fabuloase, unice în întreaga istorie a acestei Planete, aceste avantaje nu vin doar cu lucruri bune, aceste avantaje vin şi cu pericole şi în special legate de securitate cibernetică. Fiecare dintre noi cred că ne-am confruntat vreodată cu un virus pe calculator sau pe telefon. Dacă ridicăm această problemă la scară globală, să ne imaginăm că un hacker intervine în reţeaua de distribuţie energetică şi este paralizată distribuţia de energie electrică şi sute de mii de cetăţeni sunt puşi dificultate de a mai putea utiliza energia. Iată că nu ai energie, practic eşti privat de foarte multe lucruri care ţin de calitatea vieţii şi de oferirea serviciilor esenţiale pentru populaţie”, a explicat Boc.
El a subliniat că a existat un avertisment că suntem doar la câteva click-uri distanţă de un dezastru cibernetic, prin asta semnalând că, dacă nu suntem proactivi, „dezastrul ne paşte” şi atunci consecinţele sunt dramatice.
„De aceea salut această iniţiativă care vine să adune idei, să ofere soluţii şi în acelaşi timp să ne facă o foaie de parcurs cu privire la ce avem de făcut fiecare, de la nivel local, naţional, funcţional, autorităţi publice şi private şi nu în ultimul rând dimensiunea europeană din care facem parte. Acest forum este un forum de bune practici, pe de o parte, dar şi de idei inovatoare pentru ceea ce înseamnă soluţiile pentru viitor”, a punctat primarul.
Emil Boc a mai afirmat că, în egală măsură, ceea ce a putut constata din experienţa şi naţională, dar şi din administraţia publică locală, este că această chestiune de securitate cibernetică nu mai este doar o competenţă a IT-iştilor.
„De obicei, avem tendinţa să spunem că e treaba IT-iştilor să se ocupe securitatea cibernetică, noi ne ocupăm de restul. Nu mai este aşa. Securitatea cibernetică evident că are ca nivel central componenta de IT, dar ea trebuie să devină o componentă de politică publică coerentă, concretă, şi mai ales din faza de concepere a infrastructurilor pe care le creăm. Adică această componentă de securitate cibernetică nu trebuie să o mai aşteptăm la capătul firului, că poate e prea târziu. Ea trebuie aprobată deja în structurile sau în infrastructurile pe care le creăm, le proiectăm, de la început. Dacă vom face aşa, viaţa noastră va fi mult mai uşoară, având securitatea cibernetică integrată deja în procesele de proiectare atunci când concepem noile soluţii. Şi cred că acest lucru nu mai poate fi evitat. Deci, dincolo de conştientizare, a gândi securitatea cibernetică, repet, ca o etapă încă de la început şi nu una finală în protecţia a ceea ce avem, cred că este ceva ce mai putem evita”, a precizat Boc.
Se înființează Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE) se află în proces de avizare interministerială şi va putea fi un exemplu şi pentru celelalte ministere şi sectoare, a anunţat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în mesajul transmis participanţilor la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
„Este deja o tradiţie să fiţi la Cluj, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, un subiect vital pentru viitorul energiei româneşti. (…) De-a lungul timpului nu am stat degeaba. Am avansat în mai multe subiecte conexe, cel mai important dintre ele fiind asumarea primului Centru Sectorial de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică. Acest CRISCE va lua naştere în cadrul Ministerului Energiei, va include specialişti care vor lucra în ture, oameni foarte bine plătiţi şi care vor avea ca misiune să apere întreg sectorul energetic românesc de atacurile cibernetice. Suntem deja în avizare interministerială cu acest proiect de Ordonanţă. Sunt convins că în perioada imediat următoare putem să-l abordăm şi să fim un exemplu şi pentru celelalte ministere şi pentru celelalte sectoare”, a spus Burduja.
El a subliniat că legislaţia pe securitate cibernetică, iniţiată pe vremea când era ministru al Digitalizării, este una modernă, printre cele mai bune din Uniunea Europeană, şi în cadrul acesteia sectorul energetic joacă un rol central.
Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind înfiinţarea şi operaţionalizarea Centrului de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie (CRISCE), un demers impus de Directiva NIS2, a fost pus în consultare publică în octombrie.
Potrivit Ministerului Energiei, cheltuielile pentru implementarea şi funcţionarea CRISCE vor fi acoperite integral din veniturile provenite din Fondul pentru Modernizare, fără a afecta bugetul de stat.
„Prin această structură apărăm toate infrastructurile cibernetice ale beneficiarilor proiectelor finanţate prin Fondul pentru Modernizare. Proiectul de OUG urmăreşte crearea unei structuri dedicate gestionării şi prevenirii incidentelor cibernetice din sectorul energetic, contribuind la protejarea reţelelor şi sistemelor informatice ale companiilor din acest domeniu strategic. CRISCE va asigura monitorizarea constantă a infrastructurii energetice, va coordona răspunsul la incidente cibernetice şi va colabora cu instituţiile naţionale şi internaţionale pentru a combate ameninţările în creştere. CRISCE va funcţiona ca structură fără personalitate juridică în subordinea directă a Ministrului Energiei şi va asigura securitatea cibernetică pentru întreg sectorul energetic din România, acesta fiind şi autoritate desemnată pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de Regulamentul Delegat (UE) 2024/1366 privind securitatea fluxurilor transfrontaliere de energie electrică”, preciza ministerul într-un comunicat.
Noua entitate va fi compusă din 34 de specialişti de top în domeniul securităţii cibernetice, recrutaţi în urma unei proceduri de selecţie riguroase, cu o comisie externă formată din specialişti ai autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul securităţii cibernetice. Aceştia vor fi remuneraţi la nivelul pieţei private din sectorul cibernetic, iar activitatea lor va fi evaluată la fiecare 12 luni.
Beneficiile majore ale înfiinţării CRISCE pentru România sunt: protejarea infrastructurilor critice energetice împotriva atacurilor cibernetice complexe, precum ransomware, atacuri asupra sistemelor SCADA sau tentative de phishing avansat; crearea unui centru operaţional sectorial dedicat securităţii cibernetice, care va permite intervenţii rapide şi eficiente în faţa atacurilor; coordonarea unitară şi integrată a securităţii cibernetice în domeniul energiei, cu monitorizare continuă şi mecanisme proactive de prevenire a incidentelor; creşterea rezilienţei şi a capacităţii de răspuns a companiilor energetice din România.
Securitatea energetică are un cost ridicat
Securitatea energetică are un cost ridicat, iar, deocamdată, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energetic nu recunoaşte aceste costuri, a declarat preşedintele Comisiei pentru Energie din Senat, Istvan-Lorant Antal, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
„Deocamdată, ANRE nu recunoaşte costurile cu investiţiile pentru securitate cibernetică, Şi am înţeles că securitatea cibernetică are un cost ridicat, un cost major. Iarăşi, să nu avem pretenţia de la companii, care sunt orientate spre profit, pentru că până la urmă sunt companii economice, aşa, de dragul securităţii cibernetice, să investească în securitatea cibernetică. Aici are un rol extrem de important ANRE, după părerea mea, pentru că şi distribuţiile, dacă încep să facă masiv investiţii în securitatea cibernetică, din punct de vedere al funcţionării lor ca şi companii, şi sunt într-o piaţă reglementată, fiecare eurocent, bănuţ ce pun acolo, trebuie să fie recunoscut de ANRE”, a spus Antal.
El a subliniat că există provocări multiple, despre care trebuie să vorbească „foarte deschis, foarte clar” şi reprezentanţii industriei şi cei de la nivel legislativ, pentru a se înţelege foarte clar unde se vrea să se ajungă şi cum poate fi susţinut acest domeniu strategic.
Pe de altă parte, vicepreşedintele ANRE, Mircea Man, a afirmat că Autoritatea recunoaşte în tarife costuri bine argumentate.
„Eu aş spune că pe argumente, acea prevenţie, pentru a nu se întâmpla incidente, vor fi recunoscute (în tarife). Şi aş mulţumi tuturor operatorilor. Am avut situaţii de criză generate de natură, şi toţi operatorii s-au mobilizat, au avut echipe de lucru în teritoriu şi au redus cât s-a putut timpul de întrerupere a energiei electrice. Deci este o colaborare între noi şi operatori, Avem şi ordine şi standarde care trebuie să fie respectate. Deci, cu argumente şi solicitări ferme Autoritatea recunoaşte”, a punctat Man.
Acesta a adăugat că nu s-a pus niciodată problema ca autoritatea să nu aibă o deschidere totală, pe argumentele aduse de operatori, pentru securitatea sistemului energetic, pentru că obiectivul ANRE este de a crea un sistem energetic solid, un sistem energetic accesibil pentru toţi cei care au şi sunt actori implicaţi în această siguranţă energetică.
„Şi sigur că punem pe primul plan şi posibilitatea ca şi cei care sunt beneficiari să poată să plătească în final, iar preţurile să fie accesibile atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali. În concluzie, spunem că ANRE, prin reglementările pe care le face, ţine cont de siguranţa cibernetică a sistemului energetic din România, iar dialogul cu operatorii, repet, este unul deschis şi va fi în continuare. Pot să intru şi în detaliu, pentru că tot ce înseamnă dezvoltare, fie pe energie electrică, fie pe gaz, toate investiţiile pe care operatorii le fac, să revăd în final în tariful pe care îl plătim cu toţii”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
Pe de altă parte, Lorant Antal a spus că un atacator care vrea să facă un atac cibernetic nu are nevoie de bilet de avion sau de paşaport, poate să o facă de oriunde doreşte şi de aceea este nevoie la nivel european de o corelare în Uniunea Europeană în această privinţă, dar şi la nivel naţional, între instituţii.
„În 13 iunie a intrat în vigoare Regulamentul 1366, iar prin acest regulament la nivel european, prin definiţie, a fost desemnată ca şi autoritate competentă privind riscurile cibernetice, atacurile cibernetice, ANRE. Următoarea dată limită este 13 decembrie, până când, obligatoriu, la nivelul fiecărui stat şi la nivelul României, trebuie să fie desemnată autoritatea competentă privind atacurile cibernetice. (…) Ceea ce ştim cu toţii despre reţelele de distribuţie a energiei electrice, despre reţelele de gaze naturale, despre reţelele de internet, este că nu mai există graniţe fizice. Adică un atacator care vrea să facă un atac cibernetic nu are nevoie nici de bilet de avion, nu are nevoie de paşaport, chiar nici de carte de identitate. Poate să facă de oriunde doreşte şi din acest punct de vedere e nevoie de o corelare legislativă la nivel european privind aceste atacuri, dar e nevoie şi la nivel naţional o corelare foarte clară între instituţii ca să avem securitatea cea mai adecvată din acest punct de vedere”, a spus Antal.
El a menţionat că în cadrul Comisiei de energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat a avut loc o şedinţă, cu uşile închise, „extrem de importantă” cu ANRE şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi că aceste instituţii au nevoie de specialişti şi trebuie susţinute.
„Statul are nevoie de o cură de slăbire la capitolul de cheltuieli publice. Dar când o să facem această cură de slăbire privind cheltuielile publice, să nu fim ipocriţi şi să fim cu foarte mare atenţie, pentru că, de exemplu, astăzi şi la nivelul DNSC, dar şi la nivelul ANRE (…) nu au destui oameni şi specialişti. Cine să aibă grijă de securitatea noastră cibernetică? (…) Aşa că aici avem o responsabilitate majoră şi trebuie să susţinem aceste instituţii, pentru că, într-adevăr, cum v-am spus deja, acest regulament este în vigoare din 13 iunie, iar până în 13 decembrie trebuie să finalizăm şi să definim foarte clar acea autoritate competentă care va răspunde de incidentele cibernetice”, a afirmat senatorul.
Pe de altă parte, acesta a subliniat că România are potenţialul de a fi un producător important de gaze naturale, are potenţial pentru a avea investiţii masive în capacităţi de producere de energie electrică în bandă la Cernavodă şi trebuie să insistăm pe acest potenţial, pentru că „electrificarea este viitorul”.
„Şi mai este un domeniu la care eu insist să fac referire. Căile ferate din România, care sunt electrificate undeva în proporţie de 30%, iar noi, dacă vrem reindustrializare, atunci avem nevoie de ramuri de industrii care să folosească gazul natural şi energia electrică dintr-un simplu motiv: ca să nu dăm la export gazul natural din Marea Neagră, ci să creăm valoare adăugată în România. Iar dacă creăm valoare adăugată în România, în industria românească, unde se va consuma gaz românesc şi energie electrică produsă în România, înseamnă că o să trebuiască să şi transportăm acel produs produs în România şi cel mai eficient şi cel mai verde este pe cale ferată. Dacă nu avem electrificată calea ferată, avem o problemă, iar şi electrificarea căilor ferate e în strânsă legătură cu necesitatea securităţii cibernetice”, a explicat Lorant Antal.
Totodată, el şi-a exprimat speranţa că, „după ce trecem de super anul electoral şi vom termina alegerile”, va putea fi creionată şi o strategie pentru următorii zece ani.
„Dar încă un lucru, unde suntem astăzi noi? Nici până în momentul de faţă nu avem strategie energetică. (…) Nu avem deocamdată strategie energetică şi nu avem din 2020. Şi noi, dacă vrem să vorbim despre securitatea energetică, dacă vrem să vorbim despre investiţii în distribuţie, noi dacă vrem să vorbim despre producători de energie electrică, de gaze naturale, noi cum avem acea pretenţie ca fiecare actor în parte, într-un domeniu atât de vital, important, strategic, să găsească calea aşa, după capul lui? Noi, la nivelul statului, ar trebui să venim şi totuşi să dăm o direcţie şi să dăm o susţinere”, a punctat Antal.
Cadrul instituţional în ceea ce priveşte securitatea cibernetică în domeniul energiei este unul stabil
Cadrul instituţional în ceea ce priveşte securitatea cibernetică în domeniul energiei este unul stabil, consolidat, însă în acest domeniu trebuie continuate investiţiile în reţele inteligente, în infrastructură hardware şi în software performant, a declarat Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
„În ceea ce priveşte securitatea cibernetică în domeniul energiei, cred că actualul cadru instituţional este unul stabil, consolidat. Avem directiva Uniunii Europene, avem Strategia naţională de securitate cibernetică adoptată, avem şi instituţii – Departamentul Naţional pentru Securitate Cibernetică – însă cred că în acest domeniu trebuie să continuăm investiţiile în reţele inteligente, în infrastructură hardware şi în software performant, care să ne permită să ajungem la o rezilienţă cibernetică demnă de urmat în regiunea noastră”, a spus Cîmpean.
El a subliniat că mai este nevoie de investiţii în energia regenerabilă şi poate mici modificări ale cadrului legislativ şi a făcut referire la susţinerea comunităţilor de energie, care, odată cu crearea de reţele inteligente, pot să contribuie şi la o eficienţă energetică crescută, însă şi la posibile probleme de securitate a reţelelor.
„Cred că trebuie să avem un parteneriat pragmatic între sectorul public şi mediul privat şi acest forum este o dovadă a discuţiilor concrete în acest domeniu. Cred că trebuie să investim în resursa umană, atât în mediul privat, cât şi în sectorul public. De multe ori nu avem această cultură a securităţii cibernetice. Cred că trebuie să investim şi în universităţi, care să producă specialişti în acest domeniu, să fie adaptaţi la schimbările rapide pe care noile tehnologii le aduc, dar şi la oportunităţi. Trebuie să profităm de toate îmbunătăţirile tehnologice, toate descoperirile, astfel încât, repet, să fim cei care profită de această creştere a economiei cunoaşterii”, a afirmat Cîmpean.
Oficialul MIPE a precizat că din fonduri europene se finanţează cu peste 120 de milioane de euro investiţii în reţele inteligente, iar prin PNRR sunt opt milioane de euro pentru investiţii în reţeaua Transelectrica pentru a reduce incidentele de securitate, prin compania TeleTrans.
„Cred că, la fel cum am început să finanţăm acum facilităţi de stocare şi nu doar de producere a energiei regenerabile, trebuie să nu uităm de această componentă obligatorie de securitate cibernetică. Ele trebuie să meargă mână în mână. Eu chiar coordonez la nivel naţional o platformă M100 pentru oraşe verzi, neutre din punct de vedere climatic, şi chiar avem în dezbatere acum o Ordonanţă de Urgenţă pentru a aloca 300 de milioane de euro pentru energie verde, unde vom avea în vedere şi componenta de stocare şi de securitate cibernetică”, a punctat reprezentantul MIPE.
Sectorul de distribuţie a energiei electrice ar trebui să-şi mărească de cel puţin trei ori capacitatea de investiţii
Sectorul de distribuţie a energiei electrice ar trebui să-şi mărească de cel puţin trei ori capacitatea de investiţii, pentru a face tot ceea ce se impune a fi făcut în vederea atingerii ţintelor stabilite pentru 2030, a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie.
„În sectorul energetic, în momentul de faţă, cel puţin pe partea de distribuţie, vedem o nevoie de investiţii istoric crescută, o dinamică şi, deşi ne dorim să facem faţă tuturor acestor schimbări, dinamica este una care ne ridică nişte provocări. Pe datele pe care noi le-am modelat, dacă până acum, în ultimii 5 ani, am investit undeva la 500 de milioane, deci o jumătate de miliard de euro, pe an, în momentul de faţă, la nevoile pe care noi le vedem, şi sunt nevoile sociale, adică modul în care se schimbă producţia, consumul (…) dacă ar trebui să facem tot ceea ce se impune a fi făcut ca să atingem obiectivele stabilite până în 2030, sectorul de distribuţie ar trebui să-şi mărească capacitatea de investiţii de cel puţin trei ori, adică de la 0,5 miliarde trebuie să ajungem la 1,5 miliarde euro pe an investiţii”, a spus Daniela Dărăban, care a participat la panelul „Leadership feminin în IT şi cybersecurity; Tendinţe şi inovaţii actuale în IT şi cibersecurity.
Ea a subliniat că aceasta duce la o nevoie foarte mare de resursă umană şi o parte merge pe digitalizare, IT, ştiinţe tehnice.
Totodată, ea semnalat că, pe măsură ce sectorul energetic se digitalizează şi automatizează, vor apărea şi transformările necesare vizavi de egalitatea de gen.
„Mă uit pe nişte cifre publicate de Comisia Europeană (…) deşi femeile au 51% procent din populaţia la nivel european, doar una din trei este absolventă de ştiinţe tehnice, STEM, şi una din cinci de ICT. Cred că putem să facem mai mult şi există o strategie la nivel european, pe care sper şi noi în România să o adoptăm prin diferite iniţiative, pentru că înţeleg, tot din datele Comisiei, că, dacă la nivelul anului 2022 aveam nouă milioane de specialişti profesionişti în ICT, nevoia în 2030 va fi de 20 de milioane. În această evoluţie numerică sperăm să vedem şi un pic mai multă echitate în ceea ce priveşte reprezentativitatea femeilor. Iar în acest proces, eu zic că sectorul energetic poate, la rândul său, să asigure un pic mai multe şanse femeilor specializate în aceste ştiinţe”, a punctat directorul ACUE.
Ea a menţionat că operatorii de distribuţie joacă un rol cheie în menţinerea competitivităţii economice a României, iar dezvoltarea competenţelor tehnice sunt esenţiale pentru a asigura un mediu de lucru incluziv şi o forţă de muncă capabilă să facă faţă provocărilor economice şi tehnologice.
Distribuţie Energie Electrică Romania (DEER) organizează, în perioada 13-14 noiembrie, la Cluj Napoca, cea de-a doua ediţie a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, care îşi propune să reunească autorităţi naţionale, experţi din sectoarele energetic şi IT, precum şi reprezentanţi ai universităţilor şi industriei de securitate cibernetică.
Printre temele principale ale forumului se numără abordarea ameninţărilor cibernetice în infrastructurile critice, importanţa colaborării dintre sectorul public şi privat, soluţii tehnologice avansate pentru prevenirea atacurilor şi dezvoltarea unor parteneriate strategice la nivel naţional şi internaţional.
