Statele Unite şi Rusia “se bat” şi pe “tărâmul hidrocarburilor”. Dacă se preconizează ca, în câţiva ani, SUA să devină cel mai mare producător de petrol din lume, în Rusia nu se ştie ce s-a întâmplat cu o sumă de “numai” 1.500 miliarde de dolari, obţinută din vânzarea de ţiţei şi gaze naturale. Cert este că ruşii se pregătesc şi pentru un preţ mediu al ţiţeiului de 60 dolari/baril.
Agenţia Internaţională a Energiei (AIE) anunţă că Statele Unite vor depăşi Arabia Saudită în privinţa producţiei de petrol, în următorul deceniu, astfel încât cel mai mare consumator al lumii va fi aproape independent din punct de vedere energetic, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
“Statele Unite, care în prezent importă aproximativ 20% din totalul necesarului său de energie, devin aproape independente din punct de vedere energetic. Aceasta este o inversare majoră a tendinţei observate în majoritatea altor state care importă energie”, se arată în raportul AIE.
Cererea de petrol pe plan mondial va creşte la 99,7 milioane de barili pe zi în 2035, faţă de 87,4 milioane anul trecut, susţine Agenţia Internaţională a Energiei, organismul care consiliază statele industrializate în probleme de energie.
Creşterea cantităţilor extrase din şisturi vor transforma SUA în cel mai mare producător de petrol din lume către 2020, se arată în raportul AIE. Agenţia estimează că noile resurse din SUA (mai ales zăcămintele de gaze de şist) vor reduce importurile şi vor transforma America de Nord într-un exportator net la orizontul anului 2030.
Arabia Saudită a extras luna trecută 9,8 milioane de barili de petrol pe zi, conform datelor Bloomberg, în timp ce producţia SUA a fost de 6,7 milioane de barili pe zi. SUA dezvoltă cu succes zăcământul Bakken, datorită avansului tehnologic american în dezvoltarea fracturării hidraulice şi a forajului orizontal.
AIE estimează că, în 2035, barilul de petrol se va tranzacţiona, probabil, cu 125 dolari, în timp ce la bursa ICE Futures cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna decembrie a ajuns, săptămâna trecută, la valoarea de 108 dolari.
Eficienţa energetică diminuează cererea de petrol
Eforturile liderilor mondiali de a promova eficienţa energetică “dezamăgesc” şi nu sunt la înălţimea potenţialului lor economic, susţine AIE. Sporirea măsurilor de economisire a energiei ar putea reduce cererea de petrol pe plan mondial cu aproape 13 milioane de barili pe zi, către 2035.
Irakul îşi va majora producţia la 6 milioane de barili pe zi până în 2020, iar, până în 2035, producţia va depăşi 8 milioane de barili, depăşind Rusia şi devenind al doilea mare exportator al lumii, se arată în raportul AIE. Irakul dispune de rezerve petrolifere dovedite de 143,1 miliarde barili şi rezerve de gaze naturale de 3.200 miliarde metri cubi. Marea majoritate a veniturilor ţării sunt asigurate de exporturile de petrol.
Consumul de gaze naturale ar urma să crească în următorii ani, estimează AIE, mai ales în China, India şi Orientul Mijlociu.
Pe de altă parte, în raportul pe luna octombrie, AIE a redus previziunile pentru cererea de petrol în acest an de la 90,5 milioane de barili/ zi la 89,7 milioane de barili. Această scădere este direct legată de înrăutăţirea prognozei FMI în privinţa creşterii economice la nivel mondial, de la 3,5% la 3,3% în 2012 şi de la 3,9% la 3,6% în 2013, ceea ce va afecta consumul de ţiţei, comentează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, care scrie că o astfel de evoluţie va afecta nemijlocit economia rusă.
“Preţurile mondiale la petrol vor scădea, deşi nu foarte mult. Previziunile pentru anul viitor – aproximativ 105 dolari pe baril”, a declarat reprezentantul Băncii Mondiale în Rusia, Serghei Ulatov, care spune că preţul la petrol va continua să scadă până sub 100 de dolari pe baril, dar că şi în aceste condiţii bugetul Rusiei va rămâne suficient de echilibrat pentru următorii doi ani. “Mai târziu, este probabil un mic deficit”, nu exclude el.
Directorul Departamentului de analize strategice al companiei de consultanţă din Moscova FBK, Igor Nikolaev, spune că firma sa se axează pe nivelul de 90 de dolari pe baril. “La aceste preţuri, nu este de aşteptat o creştere economică în Rusia anul viitor”, estimează el, indicând că bugetul rus ar putea să piardă, în urma acestor evoluţii, aproximativ 550-600 miliarde de ruble.
1.600 miliarde de dolari din hidrocarburi
În perioada dintre 2001 şi 2010, potrivit datelor FBK, din vânzarea resurselor de petrol şi gaze, Rusia a obţinut aproape 1,6 trilioane de dolari: peste 855 de miliarde în urma vânzărilor de petrol şi 354 din vânzarea gazelor naturale, iar restul – din vânzarea produselor petroliere. Această sumă este de cinci ori mai mare decât a obţinut Rusia în deceniul de dinainte.
“Pe ce s-au cheltuit aceste fonduri uriaşe?”, încearcă să elucideze Nezavisimaia Gazeta. “Unde sunt aceşti bani? O parte a mers la buget, constituit în proporţie de 50% din veniturile obţinute în urma vânzărilor de petrol şi gaze, altă parte a fost direcţionată spre proiecte, cum ar fi Jocurile Olimpice-2014, iar restul a plecat din ţară”, explică expertul Igor Nikolaev.
Pierderea majoră o constituie faptul că problemele economice fundamentale, precum modernizarea economiei şi dezvoltarea competitivităţii, nu au fost rezolvate.
Expertul Serghei Ulatov susţine, în schimb, că cea mai mare parte a veniturilor excedentare rezultate din vânzarea de materii prime a plecat din ţară. “Chiar dacă o parte dintre acestea au rămas în Rusia şi au fost investite, niciun efect major nu a rezultat”, a mai adaugat el. “O stimulare a investiţiilor nu există şi nici nu a existat”, mai constată acesta.
Autorităţile ruse încearcă să reducă la minimum impactul negativ al unei posibile scăderi a preţurilor la petrol la nivel mondial, afirmă experta Iulia Voitovici, de la firma de consultanţă Investcafe. A fost instituită regula care presupune o trecere la calcularea cheltuielilor bugetare, pe baza preţului mediu la petrol. Pentru cazul unei situaţii de criză, Ministerul rus de Finanţe ia în calcul câteva variante de buget bazate pe preţul petrolului la 80 de dolari/ baril şi chiar 60 dolari/baril.
Conform estimărilor Ministerului de Finanţe de la Moscova, mijloacele Fondului de rezervă (unde se acumulează o parte din veniturile rezultate în urma vânzărilor de petrol şi gaze) vor fi suficiente pentru doi ani, în cazul în care o posibilă criză va afecta Rusia după anul 2016, la un preţ al petrolului de 60 dolari/baril, şi patru ani, la un preţ al petrolului de 80 dolari/baril. Ministerul rus de Finanţe consideră că aceste resurse sunt suficiente, estimând că această criză nu va dura mai mult de un an şi jumătate.
