Deşi anunţă că siguranţa aprovizionării cu energie şi resurse energetice este prioritară, Europa rămâne codaşă tocmai în această direcţie. O problemă extrem de importantă o reprezintă asigurarea necesarului de gaze naturale. De aceea a şi fost pus la cale celebrul proiect Nabucco, un gazoduct prin care gazele din zona Mării Caspice şi a Orientului Mijlociu ar urma să ajungă în Europa, prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria, până în Austria, ocolind Rusia (practic, monopol la exportul de gaze pentru unii consumatori europeni) şi ca sursă de gaze, şi ca traseu de transport al acestora. Ca “răspuns”, Moscova a iniţiat, alături de ENI (Italia), proiectul South Stream, care ar urma să aibe aproximativ acelaşi traseu ca şi Nabucco (cu expţia României), dar gazele ar urma să provină din Siberia.
Companiile petroliere BP (Marea Britanie), Statoil (Norvegia) şi Total (Franţa) au achiziţionat o participaţie combinată de 29% din proiectul gazoductului Trans Anatolian Gas Pipeline (TANAP), destinat reducerii dependenţei Europei de gazele naturale ruseşti, a anunţat compania SOCAR din Azerbaidjan, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Pentru că europenii au tot tărăgănat proiectul Nabucco, turcii şi azerii “au rupt” gazoductul în două: TANAP (pentru porţiunea Azerbaidjan – Turcia) şi Nabucco Vest (din Turcia în Austria).
În prezent, Turcia are o participaţie de 20% în proiectul TANAP, în timp ce SOCAR deţine 80%. În luna septembrie, compania azeră a oferit BP, Statoil şi Total posibilitatea de a cumpăra 29% din participaţia sa.
“BP şi Statoil intenţionează să achiziţioneze, fiecare, o participaţie de 12% din proiect, în timp ce Total va prelua 5%”, a declarat preşedintele SOCAR, Rovnag Abdullayev.
Odată cu finalizarea acestei tranzacţii, SOCAR va deţine 51% din acţiunile proiectului TANAP, iar statul turc îşi va conserva participaţia sa de 20%.
Construcţia acestei conducte ar urma să demareze la sfârşitul lui 2013, iar prima fază a proiectului ar trebui să fie gata la sfârşitul lui 2017 sau începutul lui 2018. Conducta TANAP ar urma să aibă o capacitate de 16 miliarde metri cubi pe an şi va utiliza gazele naturale produse la zăcământul Shah Deniz II.
Şi South Stream înaintează
Guvernul bulgar l-a însărcinat pe ministrul Economiei, Energiei şi Turismului Delian Dobrev de a permite Holdingului Energetic Bulgar (BEH) să semneze decizia finală de investiţii pentru proiectul South Stream pe teritoriul statului.
Potrivit unui comunicat de presă, există, însă, o condiţie pentru semnarea documentului: înainte să se treacă la aceasta, să fie încheiat un acord nou pentru livrările de gaze naturale ruseşti în Bulgaria, după anul 2013. Prevederile acordului trebuie să respecte interesul companiei bulgare Bulgargaz, se afirmă în comunicat.
Se aşteaptă ca preşedintele grupului rus Gazprom, Alexei Miller, să viziteze Bulgaria vineri, iar cele două documente să fie semnate în cadrul vizitei acestuia, care, însă, nu a fost confirmată încă.
Potrivit proiectului la decizia finală de investiţii, lungimea totală a conductei South Stream pe teritoriul bulgăresc va fi de 540 kilometri, cu o ramificare de 59 de kilometri spre punctul Provadia, unde gazoductul va fi interconectat la sistemul existent de transport de gaze din Bulgaria şi la celălalt gazoduct prin care gazele ruseşti ajung în Balcani, cel care traversează Ucraina şi România. Conducta va intra pe teritoriul bulgăresc prin portul Varna. Valoarea totală a acestei părţi din proiect se ridică la 3,308 miliarde de euro.
Gazoductul South Stream este conceput să transporte anual 63 miliarde metri cubi de gaze naturale din Rusia spre Europa via Marea Neagră, ocolind ţările de tranzit precum Ucraina şi Belarus. Gazprom deţine 50% din proiectul South Stream, 20% aparţin grupului italian Eni, în timp ce grupul francez EDF şi grupul german Wintershall deţin fiecare câte 15%. La finele lunii decembrie 2011, Turcia şi-a dat acordul oficial pentru ca gazoductul South Stream să poată trece prin apele sale teritoriale. De asemenea, sârbii sunt avansaţi în negocierile cu Gazprom.
Singurii care se tot întâlnesc, discută, dar nu fac nimic sunt europenii, cu celebrul Nabucco, despre care se vorbeşte de circa 15 ani, dar din care nu s-a făcut nimic!
