Suprareglementarea sectorului lemnului și prețurile exagerat de mari cu care acesta se vinde sunt principalele elemente cu care se confruntă industria de profil. Prolemn, asociația ce reunește cei mai mari agenți economici din industria lemnului, a venit cu propuneri pentru reglementarea acestor probleme, dar ele nu au fost luate în seamă, au ținut să atragă atenția reprezentanții organizației. Cu toate acestea, Prolemn continuă să vină cu propuneri pentru noul Cod Silvic, ce trebuie finalizat până la 1 iunie, astfel încât să răspundă cerințelor actuale, de la exploatarea sustenabilă a pădurii și până la aplicarea principiilor sistemului de trasabilitate a lemnului, dar în condițiile promovate la nivlul Uniunii Europene, dacă până la prima punere pe piață. În România, celebrul sistem, numit SUMAL, urmărește lemnul din pădure până aproape la consumator.
„Industria lemnului este în declin. Suntem după 6-7 luni de scădere a producției. În februarie 2023, producția a ajuns la 69,2% față de 2022”, a declarat Cătălin Tobescu, președintele Prolemn, joi, 25 mai 2023, la conferința „Lemnul este genial: potențial verde pentru o industrie a viitorului”, organizată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn.
„Cauza – prețul prea mare al lemnului pe picior. Sunt prețuri cu 30-40% mai mari față de restul Europei”, a precizat Tobescu. El a adus în discuție rezultatele licitaţiilor principale organizate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, care administrează jumătate din pădurile României. Astfel, prețul mediu de adjudecare a lemnului pe picior, pentru producţia anului 2023, a fost de 410 lei/mc, faţă de 268 lei/mc pentru 2022 şi 147 lei/mc pentru 2021. „Preţurile lemnului industrial în România se menţin la niveluri mult peste nivelul pieţelor europene, afectând competitivitatea industriei lemnului din România. Astfel, buşteanul de gater de fag în Franţa, sortat şi livrat în fabrică, de calitate foarte bună, are un preţ de 80 – 85 de euro/mc, practic acelaşi preţ cu masa lemnoasă achiziţionată pe picior în România, volum brut, neexploatat şi nesortat. Buşteanul de gater de fag sortat, în România, are preţuri de peste 120 de euro/mc”, a spus președintele Prolemn.
„Din păcate, industria lemnului produce doar materie primă, din cauza prețului. Fiecare metru cub de lemn prelucrat aduce aproximativ 750 de euro în cifra de afaceri a operatorilor economici din sector, dintre care aproximativ 250 de euro ajung venituri la bugetul de stat. În Austria, un metru cub de lemn produce 1650 de euro”, a atras atenția Tobescu.
Impactul acestor prețuri lemnului ca resursă asupra sectorului este foarte mare, având în vedere că activitățile economice bazate pe lemn contribuie cu 4,5% la PIB, sau 9,86 miliarde de euro anual, şi susţin peste 330.000 de locuri de muncă direct, indirect şi indus. Contribuția directă, indirectă şi indusă la bugetul de stat este de 3 miliarde de euro anual.
„Potrivit unui studiului PwC, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%”, a ținut să precizeze Tobescu.
Stufosul SUMAL
Cea de a doua mare nemulțumire a Prolemn este suprareglementarea sectorului. Toți cei prezenți au atras atenția asupra sistemului național de trasabilitate a lemnului, SUMAL, care este mult mai stufos și cu mult mai multe cerințe decât cere legislația comunitară. Acest sistem elaborat a apărut în urma acuzațiilor de tăieri ilegale, care au condus și la deschiderea unei proceduri de infringement împotriva României.
„Lemnul se poate fura când se taie în pădure. Statul ar trebui să urmărească prima punere pe piață, nu să alerge prin Portul Constanța după lemn”, a spus președintele Prolemn. „În prezent, în ciuda unui lung proces de dezvoltare din 2008 până în prezent (cu SUMAL 1.0, Radarul Pădurilor în 2014, Inspectorul Pădurilor in 2016, SUMAL 2.0 în 2021), sistemul SUMAL nu valorifică volumul uriaș de informații colectate printr-un sistem de alerte/evaluare de risc, ceea ce afectează eficienţa activităților de combatere a tăierilor ilegale. Suprareglementarea, prin urmărirea materialelor lemnoase nu doar ca provenienţă, ci gestionar-comercială mult dincolo de prima punere pe piață a acestora (în comerţ, prelucrarea primară şi industria mobilei), a indus costuri administrative şi blocaje pe acest circuit valoric şi a blocat resursele de control în sarcini birocratice. Dezvoltarea sistemului SUMAL trebuie să continue pe principiile reglementărilor europene, ca bază a unui sistem de due diligence la prima punere pe piață a masei lemnoase”, a completat președintele Prolemn.
V
