Daniela DĂRĂBAN
Dana Dărăban, directorul executiv al Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a declarat, la dezbaterea „Restructurarea – măsură de prevenire a insolvenţei”, organizată de publicația Financial Intelligence, că ”statul român are profilul unui client rău platnic”, referindu-se, în special, la decontarea târzie a facturilor plafonate/compensate la enrgie electrică și gaze naturale. Pe de altă parte, aceasta a anunțat că, într-un proiect de OUG de modificare a legislației privind plafonarea/compensarea facturilor, Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii pot să facă plăţi furnizorilor din alte capitole bugetare, dar nu este specificat nicăieri că au fost identificate în execuţia bugetară anumite capitole din care să se facă plățile.
„Cred că printr-un parteneriat foarte corect, şi noi am spus-o şi anul trecut şi am apreciat sprijinul sistemului financiar-bancar, am reuşit să trecem peste încercarea pe care furnizorii au avut-o în a asigura implementarea unor politici de stat, care au fost gândite în prima parte prost, în a doua parte s-a demonstrat că au fost bugetate insuficient şi căutăm în continuare soluţii aici. Cumva, sistemul bancar a fost un real sprijin şi, dacă mă întrebaţi pe mine, eu cred că a venit şi dintr-o obişnuinţă. Iertaţi-mă că sunt atât de directă, dar cred că statul român are profilul unui client rău platnic şi, cumva, fiind obişnuiţi cu acest profil, până la urmă s-a înţeles că, la un moment dat, se va plăti (n.r. – decontarea facturilor către furnizori), dar ăsta este profilul statului român. Sistemul bancar a sprijinit asigurarea şi până la urmă a făcut parte din buna funcţionare a sistemului energetic românesc”, a spus Dărăban potrivit Agerpres.
Aceasta a subliniat că anul trecut a fost un an special, preţul angro al energiei înregistrând creşteri şi de 500%, în condiţiile în care, într-o factură, ponderea cheltuielii furnizorului cu achiziţia mărfii este foarte mare. Iar, în contextul crizei din piaţa de energie, statul a intervenit pentru salvarea clienţilor şi sprijinul clienţilor de energie şi nu pentru salvarea furnizorilor.
„Statul, din contră, s-a folosit de resursele financiare ale furnizorilor pentru obiectivul său final. (…) Statul român, după cum ştiţi, a avut vreo 16 încercări anul trecut de a pune în aplicare o schemă cât de cât funcţională (n.r. – ordonanțe de urgență și legi). În prima fază au fost discuţii nenumărate cum să intervenim, fiind o situaţie, să spunem aşa, peste noapte, deşi anumite semnale erau, dar magnitudinea nu a fost estimată de nimeni, nici de mediul privat. Anumite semnale existau, pentru că revenirea după COVID cumva aducea şi o creştere a cererii şi implicit o creştere a preţului. Dar, cu războiul din Ucraina, s-a ajuns în situaţii greu de anticipat. Şi atunci ajungem cu criza globală în România, unde ne trezim, bineînţeles peste noapte, la nivelul autorităţilor, cu această situaţie şi vrem să intervenim foarte repede, pentru că vrem, în demers corect, să protejăm clienţii. Problema este că în prima fază, pe stilul clasic, ne-am dus pe ceva foarte birocratic, au fost foarte multe întârzieri. Furnizorul a aplicat, este obligat de lege şi aplică, că aşa este schema, se derulează prin intermediul furnizorilor – şi să ştiţi că este un instrument unic în Europa -, şi am ajuns la situaţii de întârzieri de câteva luni de zile”, a explicat Dana Dărăban.
Ea a subliniat că, în aceste câteva luni, furnizorii au trebuit să continue să asigure aprovizionarea clienților cu energie, dar şi plăţile pe lanţ.
„Pentru că e ceva ce trebuie şi poate se înţelege mai puţin: furnizorul este cel care colectează banul de la client, dar mai departe plăteşte taxe, TVA, accize în funcţie de factura respectivă, serviciul de distribuţie, serviciul de transport, producători. Adică îi susţinem pe toţi”, a punctat directorul ACUE.
Se vinde pielea ursului din pădure
Pe de altă parte, Dana Dărăban a declarat că Ordonanţa de Urgenţă cu măsurile fiscale are două articole care permit ministerelor de linie, respectiv Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii, să facă plăţi furnizorilor din alte capitole bugetare, dar nu este nicio frază care să spună că au fost identificate în execuţia bugetară anumite capitole.
Ea a subliniat că aşteaptă ca miercuri (n.r. – 10.05.2023), în briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, cei doi miniştri de resort sau ministrul Finanţelor să spună care este suma estimată a se asigura pentru plata furnizorilor prin cele două măsuri avute în vedere prin Ordonanţa publicată pe site-ul MF.
„Pentru sectorul de energie sunt două articole (…) De azi dimineaţă mă tot gândesc ce doresc dânşii prin aceste două articole. Sunt două articole care permit ministerelor de linie, care au în atribuţie plăţile pentru compensările din Ordonanţa 27, cu toate modificările, să facă plăţi furnizorilor din alte capitole bugetare.(…) Deci ANRE confirmă cifrele pe documentele depuse de furnizori, transmite datele către Ministerul Energiei, pentru consumatori non-casnici, şi Ministerului Muncii, pentru consumatori casnici, Ministerul Energiei, respectiv Ministerul Muncii, transmit solicitarea de deschidere de plată pentru Ministerul Finanţelor, iar Ministerul Finanţelor răspunde prin Ordonanţa de astăzi: plătiţi din alte capitole bugetare. Acum, de aici fiecare înţelege ce doreşte. Şi, dacă ne uităm şi pe Nota de fundamentare şi pe impactul bugetar, eu nu găsesc nicicum o frază în care Ministerul Finanţelor să spună: am identificat în execuţia bugetară a celor două ministere anumite capitole…, dar se propune ca soluţie. Mâine, în briefingul de presă, eu sper aşa: cei doi miniştri de resort sau ministrul Finanţelor să ne spună care este suma estimată a se asigura pentru plata furnizorilor prin cele două măsuri avute în vedere prin ordonanţă”, a spus Dana Dărăban.
Conform proiectului Ordonanţei de Urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată luni seara pe site-ul Ministerului Finanţelor, se propune ca, în situaţia în care fondurile asigurate din Fondul de Tranziţie Energetică nu asigură plata integrală a cererilor de decontări de furnizorii de energie, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, să poată aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora.
„În cursul anului 2023, în situaţia în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor legale în vigoare, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Energiei, pot aloca, din bugetul propriu, fonduri pentru plata acestora”, se menţionează în proiect.
Acesta mai prevede că în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a OUG, se autorizează Ministerul Energiei şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, „să efectueze virări de credite bugetare şi credite de angajament, în cadrul capitolului bugetar, între capitole bugetare şi între programe, peste limitele prevăzute, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate”, în vederea asigurării fondurilor necesare prevăzute la art. 7 şi art. 7.1 din OUG 27/2022.
