Adunarea Creditorilor Hidroelectrica a confirmat firma Euro Insol ca administrator judiciar al producătorului de electricitate, societatea de insolvenţă condusă de Remus Borza urmând să primească un onorariu de performanţă cuprins între aproximativ 1 şi 3 milioane euro, în funcţie de data ieşii din insolvenţă a Hidroelectricii.
Euro Insol va primi, de asemenea, şi un onoraiu fix lunar, de 50.000 euro. Onorariul de performanţă este calculat între 0,45% şi 0,22% din reducerile de costuri realizate în perioada insolvenţei.
Onorariul cerut de firma condusă de Remus Borza a primit votul a 97% dintre creditorii prezenţi la Adunarea Creditorilor. Euro Insol a fost reconfirmat ca administrator judiciar al Hidroelectrica cu votul a 99% dintre creditorii prezenţi, iar raportul elaborat de Euro Insol privind cauzele insolvenţei a primit votul a 92% dintre creditori. Dacă au fost câteva abţineri la vot, singurii care au fost împotrivă au fost membrii sindicatului Hidrosind, ai angajaţilor din Hidroelectrica.
În raportul privind cauzele insolvenţei, printre altele (precum contractele cu “băieţii deştepţi”, cantitatea mare şi preţul sub costuri hotărât de ANRE pentru livrările pe piaţa reglementată, sumele extrem de mari solicitate de Apele Române pentru apa uzinată în hidrocentrale), Euro Insol a motivat şi prin cheltuielile salariale mari pe care Hidroelectrica le are cu angajaţii.
Ca la Oscar
La Adunarea Creditorilor, Remus Borza s-a comportat ca la Premiile Oscar: a mulţumit aproape tuturor: lui Remus Vulpescu (şeful OPSPI şi preşedinte CA al Hidroelectrica), pentru că a fost strategul acestei proceduri de insolvenţă, ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, care, practic, a fost implementatorul procedurii, şi premierului Victor Ponta, care “şi-a asumat aceasta decizie şi a dat dovadă de mult curaj”, dar şi preşedintelui Traian Băsescu. “Putea şi încă poate să obstrucţioneze această procedură (n.r. – insolvenţa), care, în primele zile, a creat un disconfort investitorilor şi în mediul bancar. Îi mulţumim preşedintelui pentru non-combat”, a declarat Remus Borza.
Creanţele ce trebuie plătite de Hidroelectrica după definitivarea tabelului preliminar al cererilor creditorilor însumează 3,5 miliarde lei, dintr-un total solicitat de 5,4 miliarde lei, suma de 870 milioane lei fiind cerută de către “băieţii deştepţi” şi neaprobată de Euro Insol, a declarat administratorul judiciar al Hidroelectrica, Remus Borza, la o conferinţă de presă. Potrivit acestuia, băncile reprezintă 69% la sută din masa credală.
4.097 angajaţi au solicitat 12,5 milioane lei, dar Euro Insol a admis creanţe salariale de doar nouă milioane lei.
Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
“Noi am notificat 839 de creditori, numărul regăsit în contabilitatea societăţii la 20 iunie 2012. La această dată, debitoarea (n.r. – Hidroelectrica) avea înregistrate în contabilitate datorii de 3,6 miliarde lei, adică 821 milioane euro. Valoarea creanţelor solicitate de creditori, la 20 iunie, prin cele 381 de cereri, însumează 5,4 miliarde lei, adică 1,23 miliarde euro. Sumele solicitate de băieţii deştepţi sunt de 870 milioane lei, adică 195 milioane euro”, a mai spus Remus Borza.
De asemenea, 275 de creditori chirografari (n.r. – cei care n-au nicio garanţie pentru creanţele lor) au solicitat 3,1 miliarde lei (696 milioane euro) şi le-au fost admise creanţe ce echivalează cu 1,8 miliarde lei.
Borza a precizat că toate companiile cu care Hidroelectrica avea contracte directe (n.r. – Alro, Energy Holding, Alpiq, EFT, Elsid, Electrocarbon, Electromagnetica şi Euro PEC) au solicitat includerea la masa credală cu sume ce reprezintă venituri nerealizate în perioada în care compania de producere a energiei s-a aflat în forţă majoră, septembrie 2011 – aprilie 2012. Reamintim, în 21 septembrie 2011, Hidroelectrica a solicitat Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) recunoaşterea situaţiei de forţă majoră pentru toate contractele comerciale aflate în derulare, cerere justificată de seceta excesivă la nivelul trimestrelor III şi IV al anului 2011. Şi a obţinut. Preşedintele CCIR, Mihail Vlasov, a retras, însă, avizele de forţă majoră, pe motiv că sunt nelegal emise, fiind semnate de un director al Camerei şi nu de preşedintele CCIR, aşa cum cere legislaţia în vigoare. De atunci, Hidroelectrica “se bate” în instanţă cu Camera de Comerţ. Astfel, dacă CCIR va avea câştig de cauză, Hidroelectrica va trebui să plătească daune companiilor. De aceea “băieţii deştepţi” s-au înscris la masa credală.
Pe de altă parte, conform lui Remus Borza, creanţele bugetare solicitate se ridică la 536 milioane lei (120 milioane euro), din care au fost admise creanţe în valoare de 589.000 lei. “Diferenţa a fost admisă sub condiţie. ANAF a solicitat înscrierea la masa credală cu 144 milioane lei. Această creanţă a fost înregistrată sub condiţie. MECMA a solicitat 391 milioane lei. Suma a fost admisă sub condiţia soluţionării dosarului penal în care o serie de directori au fost trimişi în judecată împreună cu un fost ministru (n.r. – Codruţ Şereş) pentru subminarea economiei naţionale. Până nu se pronunţă instanţa, sumele solicitate de MFP prin ANAF şi de MECMA vor rămâne înregistrate sub condiţie”. Astfel, dacă Justiţia constată că economia a fost subminată, prin deciziile luate de directori şi Codruţ Şereş, Hidroelectrica va trebui să se constituie parte civilă şi să-şi recupereze daunele de la cei învinuiţi. În aceste condiţii, MECMA va trebui să primească dividende în plus de la Hidroelectrica, iar ANAF – taxe şi impozite mai mari. Aceste creanţe au fost admise sub condiţie de către Euro Insol.
Astfel, se constată că Remus Borza este “pentru unii mumă, pentru alţii ciumă“, pentru că statului i-a recunoscut drepturi de creanţă, deşi procesele nu s-au terminat, dar nu a recunoscut aceleaşi drepturi “băieţilor deştepţi“, deşi se află în aceeaşi situaţie (poate chiar mai bună: statul are de aşteptat două procese, în timp ce “băieţii deştepţi“ aşteaptă doar unul!).
