Statul ar putea să nu aibă control în Adunarea Creditorilor din data de 29.08.2012, o consecinţă posibilă fiind derapajul Hidroelectrica spre faliment şi nu spre ieşirea rapidă din insolvenţă, se arată într-un comunicat al Federaţiei sindicale a angajaţilor din a Hidroelectrica Hidrosind.
Hidrosind a dat lămuriri, în comunicatu de preă, şi în problema salariilor din companie, prezentată drept una dintre cauzele insolvenţei.
“Este prezentat cazul singular al unei anumite persoane, caz care şi acela apare doar o dată pe an, în care se cumulează toate drepturile din luna curentă cu drepturi plătite în avans pentru tot concediul de odihnă, iar suma totală reprezintă, de fapt, venitul total supus impozitării şi celorlalte contribuţii, nu banii încasaţi efectiv de salariat”, susţine Hidrosind.
Potrivit sindicaliştilor, în prezentarea Raportului administratorului judiciar al Hidroelectrica au fost folosite în mod special elemente menite să distorsioneze puternic realitatea, precum, cifre referitoare la drepturile salariaţilor.
“În ipoteza denunţării Contractului Colectiv de Muncă (CCM), având în vedere acordul semnat inclusiv de domnia sa (n.r. – de către Remus Borza, şeful Euro Insol, desemnat administrator judiciar în cadrul procedurii de insolvenţă a Hidroelectrica), reacţia noastră este de aşteptat să fie foarte puternică. De aceea trebuie să fim izolaţi, de aceea trebuie ca toată lumea să fie împotriva noastră. Precizăm că drepturile salariaţilor Hidroelectrica sunt legale, la fel şi CCM şi actele adiţionale la acesta. Aceste drepturi le au toţi salariaţii din ramura energie, petrol şi gaze, având la bază Contractul Colectiv de Muncă pe ramura respectivă. În timp ce ni se spune că avem excedent de personal TESA, administratorul judiciar a angajat acum două săptămâni o persoană din Ministerul Economiei, cu un modest salariu de baza de 8.494 lei (n.r. – sindicaliştii au revenit şi au anunţat că este vorba de Radu Silaghi, fost angajat la primărie, membru PDL). Nu avem nimic cu o persoana pe care încă nu o cunoaştem, dar parcă nu sunt numai tâmpiţi în Hidroelectrica; chiar era nevoie de încă un specialist din afară?”, se mai arată în comunicat.
Sindicaliştii acuză şi că, deşi în raportul administratorului judiciar sunt prezentate opt cauze ale intrării Hidroelectrica în insolvenţă, “lansarea” acestui raport a fost prilejul perfect pentru a-i aşeza pe salariaţii societăţii, cu ale lor salarii “exaggerate”, la loc de cinste lângă păguboasele contracte încheiate politic cu celebrii băieţi deştepţi.
Campanie de discreditare a Hidroelectrica
“Continuă, astfel, campania de discreditare a Hidroelectrica (despre care am atenţionat repetat) şi a salariaţilor săi, menită să acopere câteva realităţi deranjante, precum probabilitatea mare ca statul să nu deţină control în Adunarea Creditorilor din data de 29.08.2012, o consecinţă posibilă fiind derapajul Hidroelectrica spre faliment şi nu spre ieşirea rapidă din insolvenţă, contradicţiile majore, de neconceput, între administratorul judiciar şi factorii politici privind momentul ieşirii din insolvenţă, presiunea FMI pentru introducerea managementului privat şi listarea la bursă, necesitatea evidentă a rearanjării coşului reglementat, mai drastic şi mai rapid decât se anticipa (dar cum să faci asta în prag de alegeri?), necesitatea, la fel de evidentă, a renunţării la o serie de investiţii, cu consecinţe directe asupra locurilor de muncă”, se mai arată în comunicatul federaţiei sindicale.
Pierderile suferite de Hidroelectrica în urma contractelor păguboase semnate cu “băieţii deştepţi” au însumat 1,1 miliarde de euro în perioada 2006-2012, conform declaraţiilor lui Remus Borza, reprezentatul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
“Sunt cele zece contracte bilaterale încheiate în 2002, 2003 şi 2004, pe o perioadă de zece ani de zile şi o bună parte dintre ele au fost prelungite în 2009 până în 2018, respectiv chiar 2019, ianuarie-februarie. Dacă, la început, aceste contracte au fost benefice Hidroelectricii, şi trebuie să recunoaştem şi acest aspect, în sensul în care, cel puţin în perioada 2003-2004, preţul din aceste contracte era net superior preţului de pe piaţa reglementată, care, la vremea respectivă, gravita în jurul valorii de 5-7 dolari/MWh, nu mai putem spune acelaşi lucru începând cu anii 2004, 2005 şi cu predilecţie în 2006. Dacă ne raportăm doar la perioada 2006-2012, de când avem anumite repere de preţ, de când a devenit operaţională şi funcţionale cele două pieţe majore – Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB) şi Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – atunci sigur că putem afirma că aceste contracte au prejudiciat cu echivalentul a 1,1 miliarde euro Hidroelectrica, doar pe ultimii şase ani”, a afirmat Borza.
Pe de altă parte, Remus Brza a afirmat că, la Hidroelectrica, Contractul colectiv de muncă este împovărător raportat la indicatorii financiari din ultimii doi ani, iar cuantumul enorm al drepturilor salariale şi de altă natură reprezintă una dintre cauzele insolvenţei.
Ponderea salariului de bază în totalul veniturilor unui salariat, conform Euro Insol, este de numai 41%, restul de 59% fiind sporuri, adaosuri, prime, premieri, ajutoare. Venitul mediu în Hidroelectrica este de 1.643 de euro, iar cheltuielile cu forţa de muncă au crescut de la 438 milioane lei în 2011, la 461 milioane lei în 2012, deşi veniturile companiei vor fi mai mici cu 800 milioane lei.
