Banca de Export-Import a României – EximBank a obţinut, în perioada 2008-2011, chiar în condiţii de criză, un profit brut cumulat de peste 420 milioane de lei, a anunţat preşedintele băncii, Ionuţ Costea, cu ocazia unei festivităţi ce marchează 20 de ani de la înfiinţarea instituţiei, găzduită de Banca Naţională a României (BNR).
“Aceasta arată că modelul actual de afaceri este unul solid şi creează premisele pentru continuarea susţinerii mediului de afaceri românesc. Angajamentele de garantare ale EximBank s-au majorat de aproape de 11 ori în această perioadă de criză, de la aproximativ 180 de milioane de lei în 2008, la peste două miliarde de lei la finele lunii aprilie a acestui an. Societăţile comerciale româneşti, care au beneficiat de garanţiile EximBank au putut accesa de la băncile comerciale finanţări de peste trei miliarde de lei“, a mai spus Ionuţ Costea.
În prezent, EximBank are nouă sucursale, trei agenţii, 348 de angajaţi, un capital social de 800 milioane de lei şi un portofoliu care include 40 de produse destinate exclusiv companiilor.
Exportul – soluţia de creştere a economiei româneşti
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a apreciat că, pentru România, exporturile reprezintă o soluţie de creştere economică esenţială în actuala conjunctură mondială.
“Soluţiile de creştere bazate pe export sunt inevitabile în România, nu avem alte alternative la dezvoltare. În toată lumea se caută soluţii de creştere”, a spus Isărescu, la manifestarea EximBank.
Şeful băncii centrale a spus că un scenariu-cadru de susţinere a creşterii economice cu orientare spre exporturi este obligatoriu nu doar pentru România, ci şi pentru alte ţării. Acesta a apreciat că datoria România, publică şi privată, generată de deficitul comercial, va trebui rambursată cândva. Reamintim, datoria externă totală a României este de aproape 100 miliarde de euro.
“Nu ştim cu precizie când, dar acest lucru ştim că se va întâmpla. Chiar dacă ai vrea să te refinanţezi, să nu-ţi crească datoria externă, s-ar putea să fie posibil să nu poţi”, a spus Mugur Isărescu, subliniind că finanţarea prin exporturi rămâne o alternativă obligatorie.
