“Dacă creşti masa monetară nu înseamnă că neapărat creşti inflaţia”, a declarat Mugur Isărescu (foto), guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului „Masa monetară şi inflaţia. Teorie şi practică”, organizat de banca centrală.
“Relaţia dintre masa monetară şi inflaţie este una pe termen lung, o relaţie istorică pe care nu o neagă nimeni. Ceea ce se neagă este, mai degrabă, importanţa practică a acestei relaţii. Spunea cineva că, în mod categoric, inflaţia este monetară, dar a spune că este numai monetară este echivalent cu a spune că un împuşcat este un fenomen balistic”, a mai spus Isărescu.
Potrivit acestuia, de multe ori relaţia dintre creşterea masei monetare şi inflaţie este “creşte masa monetară, creşte inflaţia”. “Între inflaţie şi masa monetară intră cel puţin două variabile, anume viteza de circulaţie a banilor şi cantitatea de bunuri produsă şi schimbată. Matematic pot spune aşa: creşte masa monetară şi cresc preţurile, fie creşte producţia. De aici simplificarea creşti masa moentară, ca să creşti producţia. Istoria ne-a arătat că, de regulă, dacă creşti masa monetară nu prea creşti producţia”, a mai afirmat guvernatorul BNR.
El a mai spus că, probabilistic, o creştere a masei monetare se duce mai degrabă în preţuri. “De asemenea, nu ştii cum evoluează viteza de circulaţie a banilor. A neglija viteza de circulaţie a banilor înseamnă să negi un fenomen care apare frecvent după o perioadă de inflaţie. Se numeşte remonetizare”, a mai afirmat Isărescu.
Pe de altă parte, el a anunţat că banca centrală are o rezervă substanţială de bani tipăriţi, de câteva zeci de procente din masa monetară. “Nu înseamnă că numerarul respectiv creează inflaţie, sperăm să nu fie folosit. Este un stoc indispensabil pentru funcţionarea sistemului de plăţi”, a spus oficialul BNR. Stocul este necesar pentru momente de panică bancară, precum cele din anii ’90-2000.
„O panică bancară se tratează cu munţi de bani vizibili. O panică iraţională, moment pe care l-am trăit de câteva ori, ultima dată în 2000, şi niciodată n-a fost tratat cu sfaturi. La ghişeu, unde sunt mai mulţi care vor să îşi retragă banii, să ţii o predică despre cât de periculoasă este tiparniţa de bani ar creşte cererea de numerar”, a spus guvernatorul băncii centrale.
El a explicat că, în luna decembrie a fiecărui an, masa monetară creşte în termeni reali cu 8-10%, pentru că este luna în care se fac cadouri şi creşte cererea de numerar.
El a mai spus că între masa monetară şi inflaţie corelaţia este mai complicată decât este prezentată uneori în spaţiul public.
“Credem că a simplifica această corelaţie şi a prezenta-o publicului nu este deloc folositor (…) Dacă n-am fi lăsat economia să se monetizeze nu ştiu dacă am fi avut această creştere economică din perioada 2000-2008”, a mai spus Isărescu.
BNR ţinteşte şi banii
Pe de altă parte, guvernatorul a afirmat că Banca Naţională a ţintit şi masa monetară. “Noi, la Banca Naţională, am ţintit şi masa monetară, multe ţări au ţintit. Dacă n-am fi ţintit inflaţia, n-am fi lăsat economia să se monetizeze, nu ştiu dacă am fi avut perioada asta de creştere economică. Post factum se poate discuta de această perioadă de opt ani de creştere economică. 2000 – 2008 a fost perioada cea mai fericită. Acum o neglijăm”, a spus Isărescu.
Potrivit acestuia ideea tipăririi de bani prinde repede la persoanele cu educaţie nespecializată, pentru că, istoric, într-adevăr, au fost perioade în care s-au tipărit bani în neştire. “Mai toate hiperinflaţiile au venit din tiparniţa de bani. Să ne uităm în istorie să vedem în ce condiţii”, a arătat guvernatorul BNR.
Isărescu a precizat că tipărirea de bani s-a produs în condiţii de război, în care banca centrală chiar făcea plăţi. “În perioada primului război mondial şi apoi în al doilea război, BNR avea o relaţie directă cu publicul. Atunci tipărirea de bani şi excesul de masă monetară aveau o explicaţie vizibilă”, a explicat Mugur Isărescu.
El a mai afirmat că din tiparniţa de bani omul înţelege că banca tipăreşte lei, bancnote, şi că acesta este un lucru rău. “Se uită faptul că nu mai avem o relaţie cu nicio persoană, cu excepţia salariaţilor noştri, care sunt 1.600. Prin anii ‘90 mai venea câte o persoană, bătea la uşa BNR şi spunea că vrea să schimbe dolari la cursul Băncii Naţionale, că era mai avantajos. A trecut perioada aia. Nu facem nicio plată directă. Nu avem nicio legătură directă nici cu Ministerul de Finanţe”, a precizat Isărescu.
Între inflaţie şi deflaţie
Nicio bancă centrală nu permite sau nu ţinteşte un nivel negativ al inflaţiei pentru că, în practică, deşi teoretic acceptabilă, ea poate avea consecinţe perverse, a declarat Valentin Lazea, economist şef al BNR, transmite Agerpres. El a arătat că discuţia despre deflaţie este una complicată, deşi se spune omul simplu are de câştigat în deflaţie, pentru că puterea lui de cumpărare creşte.
“La prima vedere aşa este, puterea lui de cumpărare creşte. Dar să nu uităm că omul acela simplu poate să aibă un debit la bancă, iar deflaţia, nemajorându-i lui veniturile, îi creează dificultăţi în a rambursa creditul. Omul simplu poate să fie angajat la un patron, care este afectat de deflaţie, care îşi vinde produsele în pierdere şi care ar fi nevoit să-l concedieze”, a afirmat Lazea.
Potrivit acestuia, un alt efect în condiţii de deflaţie ar putea fi şi reducerea salariului. “Din toate aceste motive cumulate, nicio bancă centrală nu permite sau nu ţinteşte un nivel negativ al inflaţiei pentru că, în practică, deşi teoretic acceptabilă, ea poate avea astfel de consecinţe perverse”, a explicat Lazea.
Pe de altă parte, economistul Cristian Păun, conferenţiar universitar la Academia de Ştiinţe Economice (ASE) a declarat că preţurile ar fi trebuit să scadă cu 2-3% în anul 2011, pe fondul contracţiei pieţei bunurilor de consum, dar masa monetară a crescut cu patru miliarde euro, respectiv 200 de euro pe locuitor.
“Piaţa bunurilor de consum s-a prăbuşit în 2011. Preţurile ar fi trebuit să scadă cu 2-3%. Masa monetară M1 a crescut cu 5,18%, masa monetară M2 a crescut cu 6,24%, masa monetară M3 a crescut cu 6,63%. Oare nu se ascunde o inflaţie mai mare decât cea anunţată de BNR (n.r. – de 3,14% în 2011)? Inflaţia nemonetară este benefică, contează cea monetară. Dacă inflaţia nu ar fi monetară, atunci de ce se ţinteşte de către banca centrală şi nu de către un consiliu al producătorilor sau al consumatorilor?”, a mai spus Cristian Păun.
Faţă de 2010, masa monetară M1 (care cuprinde numerarul şi depozitele overnight) a crescut cu 4,2 miliarde lei, masa monetară M2 (care include şi depozitele cu scadenţa sub doi ani) a crescut cu 12,4 miliarde lei, iar masa monetară M3 (care mai include şi alte instrumente financiare – împrumuturi din operaţiuni repo, acţiuni/unităţi ale fondurilor de piaţă monetară, titluri de valoare negociabile cu maturitatea de până la doi ani inclusiv) a crescut cu 13,4 miliarde lei.
Creşterea masei monetare poate afecta întreprinzătorii, în special atunci când în piaţă se vorbeşte de dobânzi mici, a afirmat economistul Cristian Păun. “Expansiunea masei monetare, fie că este făcută de Banca Naţională, fie că este făcută de băncile comerciale, este o sursă, indubitabil, de eroare antreprenorială. Când se expandează masa monetară, în economie apar informaţii alterate. Prin erorile privind dobânzile scăzute, antreprenorii pot ajunge chiar în faliment”, a explicat Păun.
Acesta a spus că, din punctul de vedere al finanţiştilor, inflaţia cu efecte negative este cea monetară şi aceasta trebuie evitată.
