Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) fac presiuni pentru ca România să privatizeze tot ce-i bun în sectorul energetic românesc. Pe de altă parte, companiile private fac presiuni pentru creşterea preţului plătit de populaţie la energie şi gaze, a declarat Alexandru Săndulescu, director general în MECMA, în cadrul dezbaterii “Promovarea companiilor energetice româneşti ca branduri naţionale”, organizat de către grupul de presă MediaUno.
FMI pune presiune în prezent pentru privatizarea pachetelor majoritare de acţiuni ale Electrica Distribuţie, Electrica Furnizare, precum şi ale viitorului Complex Energetic Oltenia, a declarat Alexandru Săndulescu, directorul general al Direcţiei Energie din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Acesta a amintit problemele legate de slaba finanţare în sectorul producerii energiei electrice în termocentrale, amintind că, aici, una dintre sursele de finanţare sunt privatizările. „Însă FMI nu vrea privatizarea unor termocentrale cu costuri mari şi necesar mare de investiţii. În schimb, pune presiune pentru privatizarea Electrica Furnizare şi Distribuţie. Ce realizăm astfel? Dispare comparaţie între distribuţiile de stat şi cele private „Ce am realiza cu asta? Ar dispărea comparaţia dintre companiile de stat cu cele private. Avem multe reclamaţii referitoare la companii care şi-au eficientizat costurile pentru obţinerea de profituri”, a precizat Alexandru Săndulescu.
De remarcat, surse din piaţă au declarat pentru focus-energetic.ro că distribuţiile private (Enel, E.ON, CEZ) au o rată internă de rentabilitate aprobată de ANRE şi care apare şi în contractele de privatizare de 12%, în timp ce Electrica (deţinută de statul român) are doar 8%. Astfel, prin privatizarea ultimelor trei filiale Electrica rămase la stat, toate cele opt foste filiale ale Electrica vor putea obţine rate de rentabilitate de 12%, astfel că tarifele de distribuţie vor creşte.
De altfel, şi preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian iancu, prezent la acelaşi eveniment, a declarat că „Hidroelectrica, dacă mâine e privatizată, va creşte preţul de la 130 de lei pe MWh, cât este acum, la 208 de lei, cât este preţul pieţei. Şi aşa şi-ar amortiza, dintr-un foc, toată investiţia în companie”.
Viitorul complex energetic din Oltenia va fi format din actualele complexuri Craiova, Rovinari şi Turceni, precum şi din Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.
Pe de altă parte, companiile private cer majorarea preţului plătit de populaţie la energie şi gaze. Companiile energetice de stat au tendinţa să nu pună presiuni suplimentare pentru preţul plătit de populaţie, tendinţă pe care nu o găsim şi la companiile private din acest sector, a mai spus Alexandru Săndulescu. El a făcut această declaraţie în contextul în care profitul companiilor din energie este limitat de preţul reglementat. „Companiile au încercat să crească profitul scăzând costurile”, a spus el. Oficialul Ministerului Economiei a amintit că, odată cu liberalizarea pieţelor de energie şi gaze, preţurile pentru populaţie vor creşte foarte mult. „Rămâne să vedem care vor fi consumatorii vulnerabili, iar restul vor plăti preţul pieţei”, a completat Săndulescu.
El a subliniat şi alte cauze pentru care preţul va creşte. „Să nu mai pomenim de nota de plată pentru promovarea regenerabilelor”, a mai spus oficialul ministerial.
Reamintim, în urmă cu o săptămână, Frank Hajdinjak, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi şi Energie (ACUE) a declarat că preţurile la electricitate şi la gaze ar trebui majorate cu două cifre până la finele acestui an şi în prima parte a anului viitor. De asemenea, Hajdinjak declara că statul nu va reuşi să construiască nicio hidrocentrală nouă cu banii atraşi din listarea pe bursă a Hidroelectrica şi că niciun investitor strategic nu va dori să achiziţioneze decât pachetul majoritar de la Hidroelectrica.
