În cadrul celei de-a XI-a Conferinţe FOCUS ENERGETIC s-au dezbătut probleme privind „Protecţia mediului şi influenţele în economia României”. Astfel, s-a arătat că, din cauza condiţionalităţilor de mediu, preţul energiei electrice la consumatorul final se va dubla în următorii ani. Pe de altă parte, un efect pozitiv al protecţiei mediului îl reprezintă investiţiile ce s-au făcut sau urmează să se realizeze, menţinerea şi păstrarea de locuri de muncă.
Preţul energiei electrice s-ar putea dubla în 7-8 ani, fiind posibilă o majorare chiar mai mare, din cauza costurilor implicate de schemele de sprijin pentru energii regenerabile şi a eforturilor producătorilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, a declarat preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Ion Lungu, în cadrul conferinţei.
„Preţul ar putea creşte cu 40-60 euro în 7-8 ani, de la un nivel de 40 euro pe MWh în prezent, ca urmare a costurilor privind certificatele verzi, a bonusurilor pentru energia produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi a achiziţiei certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră”, a spus Ion Lungu. El a adăugat că nu pot fi emise previziuni clare privind preţul energiei, dar că trebuie tras un semnal de alarmă privind faptul că energia nepoluantă este scumpă.
„Cineva trebuie să plătească la capătul liniei, dar acel plătitor nu are cum să îşi dubleze bugetul pentru energie în următorii şapte ani”, a declarat la rândul său, la aceeaşi conferinţă, Mihai David, membru în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica.
În luna aprilie Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a anunţat că schema de ajutor de stat pentru energia regenerabilă, cu un buget total de 10,5 miliarde euro până în 2031, ar putea determina în acest an o creştere a preţului de producţie a electricităţii de 5-7%.
În prezent, fiecare producător de energie în termocentrale primeşte gratuit un număr de certificate de emisii şi, dacă poluează mai mult, trebuie să cumpere alte certificate de pe piaţă. Un certificat de emisie este echivalent cu o tonă de CO2.
Comisia Europeană îşi propusese ca, din 2013, să nu mai acorde gratuit niciun certificat. Însă, după ce oficialii europeni au realizat că acest lucru ar creşte prea mult tarifele, CE vrea să atribuie în continuare certificate gratuite statelor care vor trimite un plan de investiţii de mediu până în septembrie 2011. Preţul unui certificat este evaluat la 20 – 40 euro.
Preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, a precizat că atribuirea de certificate de emisii gratuite este condiţionată de existenţa Planului Naţional de Investiţii de mediu, care, la rândul său, este condiţionat de existenţa unei Strategii energetice. Până în prezent, deşi este elaborată, Ministerul Economiei nu a lansat în dezbatere publică proiectul noii strategii.
Ambele documente, Planul Naţional de Investiţii şi Strategia Energetică 2011 – 2035 trebuie dezbătute public, ceea ce implică cel puţin două luni, până la adoptarea lor de către Guvern. Ceea ce înseamnă că, pentru elaborarea Planului Naţionale de Investiţii mai rămân cel mult 3 luni, extrem de puţin pentru a prezenta Bruxelles-ului un document bine pus la punct, pe baza căruia România să poată primi certificate de emisii gratuite. Fără aceste certificate, preţul energiei electrice va creşte şi mai mult!
De remarcat, imediat după Conferinţa FOCUS ENERGETIC, Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică Strategia Energetică 2011 – 2035.
Lipsă de specialişti
„Este un domeniu nou, cel al schimbărilor climatice, sunt foarte puţini oameni şi va trebui să-l întărim prin înmulţirea numărului acestora. Mai ales că schimbările climatice reprezintă şi o problemă actuală. Atenţia şi concentrarea la nivelul UE este direcţionată în mare parte către protecţia mediului şi schimbări climatice în ceea ce priveşte felul în care vor fi cheltuiţi banii în următorul exerciţiu financiar (2014-2020)”, a spus Mircea Ioan Cotoşman, consilier al ministrului Economiei, Ion Ariton.
“În plus, schimbările climatice afectează toate domeniile: agricultura, industria, energia, consumatorul casnic, transporturile”, a mai spus Cotoşman.
„Avem nevoie de personal calificat şi suficient ca număr pentru a face faţă unei problematici foarte vaste şi foarte complexe. Toate ţările membre UE depun eforturi pentru a limita încălzirea globală, care produce schimbări climatice, la doar două grade până în anul 2020, iar depăşirea acestei ţinte ar putea produce efecte devastatoare”, a precizat consilierul Ministrului Economiei.
În opinia lui Mircea Cotoşman, va fi nevoie de schimbări structurale în economia UE, în acest sens.
Mihai David, membru în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica a afirmat că o creştere exagerată a preţurilor la electricitate din cauza condiţionalităţilor de mediu ar afecta nu numai „buzunarele” românilor, ci şi competitivitatea produselor româneşti. Totuşi, în opinia acestuia, „energia este o şansă pe care România nu trebuie să o rateze”. Investiţiile în sectorul energetic ar putea atrage investiţii de miliarde de euro. El a explicat şi că ar fi preferabil să se înfiinţeze cele două companii energetice, Electra şi Hidroenergetica, pentru a asigura un mix de energie la preţuri competitive pentru economia românească.
Surplus la certificate
România are un surplus de 300 de milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon alocate prin protocolul de la Kyoto pe care trebuie să le vândă până în 2012, preţul acestora scăzând cu 5 euro pe certificat comparativ cu perioada 2009 – 2010, a declarat şeful Direcţiei Schimbări Climatice din Ministerul Mediului, Florentina Manea, la cea de-a XI-a Conferinţă FOCUS ENERGETIC.
“România are un surplus de 300 de milioane de certificate. Acum, preţul acestora este de 5-6 euro pe certificat, faţă de 10 euro, cât era în 2009-2010”, a afirmat Manea.
Astfel, pierderea României din întârzierea vânzării de certificate se ridică, până în prezent, la 1,5 miliarde euro.
Reprezentantul Ministerului Mediului a adăugat că, în prezent, România negociază pentru vânzarea acestor certificate cu companii din ţări care nu şi-au îndeplinit obligaţiile din protocolul de la Kyoto, precum Japonia, Spania, Portugalia sau Canada. “Ar fi bine ca aceste certificate să fie vândute până în 2012, pentru că nu se ştie dacă se vor reporta pentru anii ce vor veni”, a precizat Florentina Manea. Ea a dat exemplul Rusiei şi Ucrainei, care şi-au pierdut credibilitatea după ce au cheltuit banii din certificate în alte proiecte decât cele de mediu. “Sperăm să avem în perioada următoare o tranzacţie concretă, să ne alăturăm Cehiei şi Poloniei, care au reuşit să vândă certificate, în condiţiile în care Rusia şi Ucraina şi-au pierdut credibilitatea după ce au folosit în alte scopuri banii astfel obţinuţi, nu în proiecte de mediu”, a spus aceasta.
În România, banii vor fi gestionaţi de Fondul pentru Mediu şi vor fi folosiţi în şase categorii de proiecte, cu scopul de a reduce emisiile de gaze cu efecte de seră, potrivit reprezentantului Ministerului Mediului.
Certificatele de emisii de gaze cu efect de seră sunt alocate fiecărui stat semnatar al protocolului de Kyoto. Un certificat echivalează cu o tonă de CO2 emisă în atmosferă.
Tranzacţii cu aer curat
Reprezentanţii Operatorului pieţei de energie electrică din România (Opcom), Rodica Popa şi Dina Gherghina Vlădescu, au prezentat situaţia înregistrată pe pieţele administrate de Opcom, pe care se tranzacţionează certificate verzi şi certificate de emisie.
Pe Piaţa Certificatelor Verzi (PCV), dacă, în anul 2007 erau înscrişi 17 producători (11 în turbine eoliene, iar 6 în microhidrocentrale – MHC), în primul trimestru an anului 2011, numărul producătorilor înscriţi pe PCV a ajuns la 57: 20 MHC, 31 eoliene, 4 biomasă şi 2 fotovoltaic. Numărul furnizorilor înscriţi pe PCV a ajuns de la 63 (în 2007), la 84 (în primul trimestru 2011).
Capacitatea de producere a energiei din surse regenerabile a crescut de la 47 MW în 2007, la 673 MW (în primul trimestru din 2011), din care 78 MW în MHC, 569 MW – eolian, 25 MW – biomasă şi 1 MW – fotovoltaic. Numărul certificatelor verzi (CV) emise a crescut de la 754 în ianuarie 2007, la 157.000 în aprilie 2011. De asemenea, dacă pe întreg anul 2007 s-au emis 36.945 CV, iar în 2010 – 562.533 CV, doar în primele trei luni din 2011 s-au emis 350.832 CV.
Cele mai puţine certificate tranzacţionate pe PCV s-au înregistrat în luna iunie 2007 (182 CV), iar cele mai multe – în ianuarie 2011 (70.816 CV). Pe întregul an 2007 s-au tranzacţionat 37.703 CV, pentru ca în anul 2010 numărul certificatelor verzi tranzacţionate să ajungă la 573.859, iar în primul trimestru din 2011 – la 177.960 CV.
Cotele de energie regenerabilă aprobate de ANRE au crescut de la 0,018% în 2007, la 1,5% în 2010 şi 5,6% în 2011.
De remarcat, un certificat verde se emite pentru un MWh de energie verde livrată în sistemul energetic naţional.
Pe Platforma de Tranzacţionare a Certificatelor de Emisii de Gaze cu Efect de Seră administrată tot de Opcom sunt înscriţi 10 participanţi. De la începutul anului au avut loc tranzacţii swap cu 500.000 certificate de tip ERU (preţul de certificare fiind de 12,05 euro/certificat), numărul de certificate de tip EUA fiind de 404.362, şi 500.000 de certificate de tip CER )preţul de certificare fiind de 12,06 euro/certificat), numărul de certificate de tip EUA fiind de 396.711. De asemenea, s-au cumpărat 500.000 de certificate de tip CER, la preţul de 13,53 euro/certificat. De remarcat, un certificat de emisie este echivalent cu o tonî de CO2 emisă în atmosferă.
O altă platformă pe care se derulează tranzacţii cu certificate de emisii este cea a Bursei Române de Mărfuri (BRM). „Ringul certificatelor CO2 a fost lansat la BRM în luna ianuarie 2010 şi se adresează tuturor deţinătorilor de certificate, entităţi de stat sau private. Deţinătorii de certificate pot valorifica aceste titluri la BRM, prin lansarea ordinelor de schimb/vânzare de certificate în ringul de tranzacţionare. Prima tranzacţie de acest tip realizată la BRM a fost derulată de Electrocentrale Bucureşti, în data de 09.04.2010”, a declarat Septimiu Stoica, preşedintele BRM.
De altfel, la BRM, în cursul lunii aprilie, Complexul Energetic Turceni a depus un ordin de cumpărare pentru 100.000 certificate de tip CER (reduceri de emisii certificate) sau ERU (unităţi de reducere a emisiilor). Ordinul de vânzare a fost depus de societatea Vitol, procedura de tranzacţionare încheindu-se prin adjudecarea totală a celor 100.000 de certificate CER la preţul de 13,40 euro/certificat.
Termica SA Suceava a lansat un ordin de schimb de certificate de tip EUA contra CER, pentru o cantitate de 18.075 certificate, obţinând 3,15 euro/certificat, reprezentând suma încasată de Termica SA Suceava în urma schimbului unui certificat EUA contra unui certificat CER, ofertantul câştigător fiind Vitol.
De asemenea, Vitol a depus un ordin de cumpărare pentru o cantitate de 500.000 de certificate de tip EUA. Ordinul de vânzare a fost depus de CET Iaşi. În final, procedura de tranzacţionare s-a încheiat prin adjudecarea parţială a 100.000 de certificate EUA la preţul de 15,85 euro/certificat. Astfel, CET Iaşi va benficia de o sumă totală cifrată la 1.585.000 euro pentru certificatele EUA vândute.
Electrocentrale Deva a lansat un ordin de schimb de certificate de emisii de gaze cu efect de sera EUA contra certificate de tip CER (reduceri de emisii certificate) sau ERU (unităţi de reducere a emisiilor) pentru o cantitate de 1.700.000 certificate. „Acesta reprezintă cel mai mare număr de certificate CO2 tranzacţionate în România în cadrul unei şedinţe”, a mai spus Septimiu Stoica.
Ordinele de sens contrar au fost depuse de societăţile Vitol şi KDF Energy. Procedura de tranzacţionare s-a încheiat prin schimbul tuturor celor 1.700.000 certificate EUA la preţul de 3,04 euro/certificat, adjudecat de Vitol. Acesta preţ este cu 8 cenţi/certificat mai mic decât cotaţia internaţională de referinţă de pe bursa Bluenext din ziua tranzacţiei. Astfel, Electrocentrale Deva va benficia de o sumă totală cifrată la 5.168.000 euro pentru certificatele EUA schimbate.
Bonus la cogenerarea de înaltă eficienţă
Directorul în Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Maria Mânicuţă, a prezentat poziţia autorităţii în privinţa promovării energiei din surse regenerabile, precum şi a celei privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Conform acesteia, promovarea cogenerării de înaltă eficienţă reprezintă una dintre soluţiile pentru reducerea emisiilor. Astfel, în majoritatea oraşelor mari din România, încălzirea se realizează cu energie termică produsă în cogenerare, în CET-uri. Pe de altă parte, cererea de încălzire în sistem centralizate scade anual, în ultimii 3 ani înregistrându-se diminuări cu circa 5 – 6%/an. În plus, s-a redus cererea de energie termică utilă, în special pentru că a scăzut consumul industrial cu aproximativ 90 % faţă de 1990. Cota totală pe piaţă a energiei elelectrice în cogenerare a fost 2010 de circa 20%, sub 10% fiind cogenerare de înaltă eficienţă. Echipamentele folosite în producerea energiei în cogenerare, precum şi tehnologiile, sunt uzate fizic şi moral, iar, în plus, sunt şi supradimensionate.
Conform ANRE, subvenţiile la energia termică au însumat, în ultimii 5 ani, peste 7,8 miliarde lei (peste 2 miliarde de euro). Pentru promovarea cogenerării de îanltă eficienţă, s-a adoptat o schemă de sprijin sub formă de bonus, bugetul schemei fiind de 4,75 miliarde de euro în perioada 2011-2023, bani pe care îi plăteşte consumatorul final.
În ceea ce priveşte promovarea energiei din surse regenerabile va avea ca efecte, conform ANRE, depăşirea ţintei în consumul final brut de energie electrică (stabilită pentru anul 2020 de Legea nr. 220/2008 republicată la 38%) cu circa 1 – 3%, reducerea emisiilor de CO2 în perioada 2010 – 2020 cu aproximativ 1.100.000 -10.300.000 tone CO2/an. Bugetul estimat pentru aplicarea schemei de promovare în perioada 2010 – 2020 este de aproximativ 10,5 miliarde de euro (ceea ce reprezintă valoarea de răscumpărare a CV). Un alt efect al acestei scheme de promovare îl reprezintă creşterea preţului energiei electrice la consumatorul final cu sume cuprinse între 2,5 şi 33 euro/MWh (maxim de 33 euro/MWh în 2017).
Getica CCS
În partea a doua a celei de-a XI-a Conferinţe FOCUS ENERGETIC privind “Protecţia mediului şi influenţele în economia României” s-a discutat despre proiectul demonstrativ de captare şi stocare a dioxidului de carbon de la Turceni, “Getica CCS”. Cristiana Ion, consilier al ministrului Economiei Ion Ariton, Carmencita Constantin, director în cadrul ISPE, precum şi Radu Gheorghe, director general adjunct al companiei Romgaz, au prezentat câteva dintre beneficiile acestui proiect, printre care crearea şi menţinerea de locuri de muncă, investiţii de circa un miliard de euro, reducerea poluării.
Pentru a îndeplini obiectivele UE din 2020, respectiv dezvoltarea la scară industrială a tehnologiei CCS (n.r. – Carbon Capture and Storage – captare şi stocare de CO2), trebuie promovate atât proiectele CCS onshore, cât şi cele offshore. România are 23 gigatone (Gt) capacitate geologică de stocare a CO2 (17 Gt în formaţiuni acvifere saline de mare adâncime şi 4 Gt în rezervoare epuizate de ţiţei şi gaze naturale). De remarcat, România are peste 150 de ani de istorie în industria de petrol şi gaze. Un efect al proiectelor CCS îl reprezintă menţinerea în funcţiune a centralelor termoelectrice cu funcţionare pe combustibil fosil (41% cărbune autohton şi 12% hidrocarburi) şi a exploatărilor miniere, ceea ce are un impact economic şi social pozitiv pentru România. Proiectul de la Turceni va contribui, prin puterea exemplului, la dezvoltarea pe scară industrială a tehnologiei CCS în Europa de sud-est.
Pentru acest proiect demonstrativ s-a ales regiunea de dezvoltare Oltenia – cea mai industrailizată zonă, responsabilă pentru aproximativ 40% din totalul emisiilor de CO2 la nivel naţional. De remarcat, în zonă există patru mari termocentrale: Turceni, Rovinari, Işalniţa şi Craiova 2, precum şi numeroase fabrici şi combinate, ce poluează atmosfera. Proiectul va fi implementat, la început, pentru blocul energetic nr. 6, de 330 MW, de la Turceni. Capacitatea iniţială de captare şi compresie CO2 va fi de 1,5 milioane tone/an. CE Turceni va fi viitorul operator al instalaţiei de captare CO2, Transgaz – viitorul operator al infrastructurii de transport suprateran CO2, iar Romgaz – viitorul operator al instalaţiei de injecţie şi stocare CO2.
Principalele surse de finanţare ale proiectului (estimat la circa un miliard de euro) sunt programul european NER 300, mecanisme financiare ale Guvernului norvegian, dar şi ale Agenţiei Europene de Mediu, fonduri structurale, scheme “verzi”, certificate de emisii, Banca Europeană de Investiţii, Guvernul american, operatorii (Turceni, Transgaz, Romgaz), surse bugetare, precum şi alte surse.
