România este economia cu cel mai puternic ritm de creştere din Europa, 5,8% în prima jumătate a anului comparativ cu perioada similară a anului trecut, graţie creşterii consumului în urma majorării pensiilor şi salariilor, informează New York Times, preluat de Agerpres. Publicaţia avertizează, însă, că această creştere a consumului explică şi de ce mulţi economişti sunt pesimişti cu privire la evoluţia viitoare a economiei româneşti. Cea mai mare parte a creşterii economice înregistrată de România este rezultatul exploziei consumului, finanţată de majorarea salariilor în sectorul public.
Pentru a plăti salariile majorate, Guvernul a redus investiţiile pentru autostrăzi şi alte lucrări publice, în condiţiile în care starea proastă a infrastructurii României a limitat deja schimburile comerciale. În prezent, economiştii se tem că majorările de salarii, cumulate cu reducerile de taxe, au creat un salt temporar al activităţii economice, care va lăsa ţara îndatorată.
„Facem aceleaşi greşeli ca şi Grecia. Continuăm să creştem datoria public într-o perioadă de boom”, avertizează Cristian Paun, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Pentru moment, comparaţia cu Grecia, un exemplu extrem al unei economii distruse de politicile guvernamentale generoase, este una forţată. La finele anului trecut, datoria publică a României era de aproximativ 39% din PIB, faţă de 182% din PIB în cazul Greciei. Cu toate acestea, datoria publică a României s-a dublat în ultimele două decenii. „Acest lucru este foarte periculos. Atunci când va veni o nouă criză, ceea ce se va întâmpla în mod inevitabil, vom fi expuşi”, apreciază Cristian Paun.
În schimb, oficialii guvernamentali au respins aceste opinii. Veniturile disponibile din România sunt la o zecime comparativ cu cele din Suedia şi Austria. De asemenea, Guvernul de la Bucureşti este presat să îmbunătăţească standardul de viaţă, iar majorarea salariilor este o modalitate. „Facem foarte multe progrese. Creşterea este sustenabilă”, susţine Andrei Pop, cel mai tânăr parlamentar PSD.
Recent, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a avertizat că deficitul bugetar al României riscă să depăşească pragul de 3% din PIB, ceea ce ar putea implica o procedură de deficit excesiv din partea Uniunii Europene.
„Nu are cum să se termine cu bine. O să ne explodeze în faţă”, susţine Florin Câţu, membru al principalului partid de opoziţie şi fost economist şef la banca ING.
„Nu există îndoieli că salariile trebuie să crească, dar nu aşa”, spune Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Cartel Alfa, care reprezintă aproximativ 600.000 de salariaţi, printre care şi profesori şi funcţionari. Potrivit lui Hossu, numai în acest an, Guvernul a adoptat mai multe majorări. A crescut salariul minim cu aproape 16%, până la 8,375 lei (2,18 dolari) pe oră. Apoi, angajaţii din sectorul medical au primit o majorare de 25%, iar întregul sector public urmează să beneficieze de o nouă majorare de 25% în ianuarie 2018.
România a încercat să stimuleze creşterea economică prin atragerea de investiţii străine. Însă, în primele şapte luni ale acestui an, investiţiile străine directe au scăzut cu peste 17%, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. În aceste condiţii, pentru a strânge banii cu care să finanţeze majorările de salarii, în ultimele săptămâni Guvernul a prezentat o serie de planuri prin care să forţeze companiile de stat să transfere rezervele de lichidităţi şi, de asemenea, a propus modificarea sumelor care sunt virate la Pilonul II de pensii.
„Fac tot felul de declaraţii şi de ajustări. E ca şi cum sunt producători ai unui musical şi încearcă diferite versiuni ale unui cântec înainte de a şti ce vor să cânte”, este de părere Dragos Neacşu, director la divizia din România Erste Asset Management.
Aceasta în condiţiile în care una dintre principalele îngrijorări ale antreprenorilor este că Guvernul nu modernizează infrastructura renumit de proastă a României. Noriel, o companie românească producătoare de jucării achiziţionată anul trecut de un fond de private equity, şi-a extins reţeaua de magazine de la 46 până la 60 şi s-ar extinde şi mai rapid dacă ar exista autostrăzi, precizează directorul general Marek Maciejko. Compania concepe jucăriile în România şi le produce în China. Apoi sunt transportate la un port de la Marea Neagră şi ulterior cu camionul la Bucureşti. Însă pentru ca jucăriile să ajungă la magazinele Noriel din Timişoara este nevoie de două zile din cauza faptului că nu sunt autostrăzi. „Lipsa infrastructurii ne-a afectat afacerile”, spune Marek Maciejko.
Creştere peste potenţial
Şi Banca Mondială anunţă că economia României ar urma să crească peste potenţial în 2017 şi în 2018.
„PIB-ul va creşte probabil cu 5,5% în acest an, datorită măsurilor de stimulare fiscală şi a îmbunătăţirii economiei europene. Majorarea consumului ar urma să extindă deficitul de cont curent la 3,1% în 2017, de la 2,4% în 2016. Inflaţia ar urma să crească, reflectând cererea internă excesivă şi atenuarea efectelor reducerilor de taxe. Banca Naţională a României se aşteaptă la o majorare graduală a inflaţiei spre 2% la sfârşitul lui 2017”, a estimat Banca Mondială (BM), conform celei mai recente actualizări a raportului Economie regională, migraţie şi mobilitate în Europa şi Asia Centrală.
Banca Mondială previzionează o expansiune a PIB de 4,1% pentru 2018 şi de 3,6% în 2019, iar deficitul de cont curent ar urma să ajungă la 3,5% anul viitor şi la 3,8% în 2019.
Instituţia financiară internaţională avertizează că acumularea presiunilor fiscale şi cererea internă excesivă limitează spaţiul de manevră pentru autorităţi în acest an şi în viitor. Deficitul fiscal şi deficitul cel de cont curent sunt în creştere, iar dinamicile datoriei publice nu s-au stabilizat.
Aceste evoluţii fac ca economia României să fie din ce în ce mai vulnerabilă la şocurile exogene. „Autorităţile ar trebui să ia în considerare măsuri fiscale suplimentare dacă deficitul bugetar riscă să depăşească 3% din PIB în 2017 şi în 2018”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
Pe plan extern, probabila reducere a volumului achiziţiilor lunare de active de către Banca Centrală Europeană şi ratele mai ridicate ale dobânzilor pe plan global ar putea duce la o repoziţionare a încrederii investitorilor faţă de pieţele emergente şi la costuri de refinanţare mai ridicate, întărind presiunile fiscale. Aspectul pozitiv vine din creşterea peste estimări a zonei euro, care va acţiona ca un motor de creştere în UE, inclusiv în România, consideră BM.
De asemenea, instituţia consideră că majorarea potenţialului de creştere a României necesită atenţie la agenda reformelor structurale. Reformarea administraţiei publice şi măsurile de combatere a corupţiei, majorarea veniturilor din taxe prin reforme administrative, îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii cheltuielilor publice, implementarea noului cadru legal pentru guvernanţa corporatistă a companiilor deţinute de stat rămân priorităţile reformei, se mai arată în raport.
Nu în ultimul rând, este necesară reînnoirea eforturilor pentru îmbunătăţirea participării forţei de muncă şi majorarea numărului de angajaţi deoarece rata şomajului rămâne ridicată în rândul tinerilor şi a celor cu calificare scăzută, şi pentru a asigura tuturor românilor acces la servicii publice de calitate ridicată. Gradual, concentrarea pe politica fiscală trebuie să fie reechilibrată de la majorarea consumului spre sprijinirea unei căi de convergenţă sustenabile, apreciază Banca Mondială.
Banca Mondială estima în mai că economia României va înregistra un avans de 4,4% în acest an, faţă de o expansiune de 3,7% previzionată în ianuarie. De asemenea, instituţia financiară internaţională a revizuit în creştere cu 0,3% estimările pentru 2018 şi 2019, când PIB-ul României ar urma să crească cu 3,7% şi, respectiv, 3,5%.
Creşterea economică pentru Europa şi Asia Centrală ar urma să ajungă la 2,2% în 2017, cel mai semnificativ avans în regiune din 2011, a previzionat Banca Mondială.
