Comisia Europeană a deschis două noi proceduri de infringement împotriva României, în ceea ce privește piața unică digitală și mediul. Pentru alte trei cazuri, procedura a avansat, ajungând în etapa a doua, și ultima, din faza precontencioasă a infringementului. Tot domeniul mediu ține „capul de afiș”.
Împotriva României a fost deschisă procedura de infringement pentru că nu au fost transmise Comisiei Europene (CE) analize ale piețelor de telecomunicații relevante, se arată într-un comunicat de presă al CE. Autoritățile naționale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale piețelor de telecomunicații care fac obiectul reglementării UE, în temeiul actualului cadru juridic (Directiva 2002/21/CE) și să notifice Comisiei Europene măsura corespunzătoare, precizează comunicatul. România, alături de Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, Slovenia și Spania, nu a informat Comisia în legătură cu analizele lor în acest sens. „Prin urmare, Comisia a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, să solicite acestor șapte țări să efectueze, fără întârziere, analizele necesare ale piețelor de telecomunicații relevante, și să informeze Comisia în intervalul de timp stabilit de dreptul UE. Pentru toate cele șapte cazuri, întârzierile se întind cu mult peste o perioadă de cinci ani”, completează comunicatul. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde.
Probleme mari la Mediu
Lipsa hărților de zgomot a dus la dechiderea unei noi proceduri de infringement împotriva României. Comisia Europeană solicită României, alături de Cipru, Germania și Slovenia, să respecte dispozițiile esențiale ale Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49/CE), se arată în comunicatul de presă al CE. „Zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar și aeroportuar este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică”, precizează comunicatul. Directiva prevede obligația statelor membre de a adopta hărți acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomerații mai mari, precum și de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale și în preajma aeroporturilor mari. Aceste hărți servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acțiune privind zgomotul.
România nu a adoptat încă toate hărțile acustice și planurile de acțiune în materie de zgomot pentru aglomerări și pentru drumurile principale, inclusiv pentru principalele căi ferate situate în afara aglomerărilor. Prin urmare, Comisia a decis să trimită României o scrisoare de punere în întârziere, solicitând să îndeplinească, în termen de două luni, obligațiile principale prevăzute de Directiva privind zgomotul.
Tot la capitolul Mediu, Comisia Europeană a trimis aviz motivat țării noastre pentru netranspunerea în legislația internă a normelor privind pungile de transport din plastic subțiri.
În vederea soluționării problemelor legate de risipirea resurselor și abandonarea deșeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016, măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic subțiri, conform dispozițiilor Directivei privind pungile de plastic. Directiva impune statelor membre obligația de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preț pentru pungile de transport din plastic subțiri și/sau prin introducerea unor obiective naționale de reducere. Guvernele naționale au la dispoziție o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevențele. O altă opțiune este introducerea unor obiective naționale de reducere: statele membre trebuie să se asigure că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an până la sfârșitul anului 2019. Până la sfârșitul anului 2025, acest număr trebuie redus până la maximum 40 de pungi de persoană. Ambele obiective pot fi atinse fie prin măsuri obligatorii, fie prin acorduri cu sectoarele economice. Este, de asemenea, posibil să se interzică pungile din plastic, cu condiția ca aceste interdicții să nu depășească limitele stabilite de directivă pentru a menține libera circulație a mărfurilor în interiorul pieței unice europene. Comisia verifică cu prioritate dacă statele membre și-au îndeplinit obligația de a transpune această directivă. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la avizul motivat.
România a primit aviz motivat și în ceea ce privește necomunicarea măsurilor de reducere a emisiilor de vapori de benzină, în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului (Directiva 2014/99/UE a Comisiei). „Această directivă reprezintă un instrument esențial pentru protejarea sănătății umane și a mediului prin limitarea emisiilor de compuși organici volatili din benzină în atmosferă. Statele membre trebuiau să transpună o modificare a directivei respective până la 13 martie 2016”, se spune în document. România nu a notificat până în prezent instrumentele juridice care transpun în legislația națională dispozițiile privind testarea sistemelor de recuperare a vaporilor de benzină. Prin urmare, Comisia trimite un aviz motivat, iar autoritățile române au la dispoziție două luni pentru a răspunde.
Aviz motivat pentru lipsa infrastructurii combustibililor alternativi
Comisia îndeamnă insistent 9 state membre, printre care și România, să transpună normele privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, se arată într-un comunicat de presă al CE.
Comisia a solicitat Bulgariei, Danemarcei, Estoniei, Franței, Lituaniei, Maltei, Poloniei, României și Suediei să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa. Acest lucru este esențial pentru a reduce dependența de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului și, prin urmare, pentru a consolida poziția de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabilește cerințe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice și de puncte de realimentare cu gaze naturale și hidrogen. Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la 18 noiembrie 2016, cel târziu. Cu toate acestea, statele membre în cauză au comunicat doar parțial Comisiei măsurile de transpunere a directivei în legislația lor națională.
Pentru toate cazuri de infringement unde a fost emis aviz motivat, România are la dispoziție două luni pentru a notifica măsurile luate; în caz contrar, Comisia poate decide sesizarea Curții de Justiție a UE.
