România pregăteşte un proiect demonstrativ, Getica CCS, privind captarea şi stocarea dioxidului de carbon (CO2), investiţie ce se ridică la aproximativ un miliard de euro, a declarat Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, în cadrul unui seminar.
Tudor Şerban a precizat că autorităţile române vor să acceseze fonduri prin Programul european NER 300, astfel încât acestea să acopere 50% din valoarea proiectului. „Am dori să accesăm chiar din acest an o valoare importantă, reprezentând 50% din proiect”, a spus Şerban. Acesta a precizat că proiectul ar putea fi pus în funcţiune din anul 2015. Proiectul este destinat pentru blocul numarul 6, de 330 megawati, la Complexul Energetic (CE) Turceni, aflat în proces de reabilitare.
Proiectul presupune captarea a circa 1,5 milioane de tone de CO2 pe an şi stocarea la mai mult de 800 de metri sub pământ, pe o rază de maxim 50 de kilometri faţă de CE Turceni, centrală ce produce energie pe bază de cărbune.
Implementarea Getica CCS va duce la menţinerea în exploatare a centralelor termoelectrice cu funcţionare pe lignit autohton, inclusiv a minelor de cărbune aferente. De asemenea, oferă posibilitatea extinderii implementării tehnologiei CCS (n.r. – Carbon Capture and Storage) la toţi producătorii de energie electrică din zonă cu funcţionare pe lignit (peste 4.000 MW) şi alţi poluatori industriali (metalurgie, chimie etc.), precum şi posibilitatea integrării României în culoarul infrastructurii de transport CO2 european. Proiectul oferă şi potenţial de creştere a duratei de viaţă şi a capacităţii de exploatare a zăcămintelor epuizate de ţitei şi gaze naturale, prin injectarea CO2 în aceste “depozite”.
Tudor Şerban a mai spus că „suntem în faza de formare a companiei de proiect”, care va avea în componenţă CE Turceni (operatorul instalaţiei de captare), Romgaz (operatorul instalaţiei de stocare geologică) şi Transgaz (operatorul reţelei de transport).
Revizuiri la strategii
„Este un proiect care poate fi considerat futurist în România, dar pe plan mondial este un proiect foarte important”, a spus Tudor Şerban. Potrivit acestuia, energia convenţională obţinută pe bază de hidrocarburi va fi folosită în continuare în toate ţările din lume, mai ales în contextul alertelor nucleare din Japonia. „Ultimele evenimente din Japonia au creat din nou bulversări importante şi pot să vorbesc de modificări de strategii în toate ţările lumii (…) Cărbunele va constitui în continuare una dintre cele mai importante energii primare”, a mai spus Tudor Şerban. El a menţionat că este posibil ca şi România să-şi modifice strategia energetică, în urma unei analize în acest sens.
Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), împreună cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) sunt angajate în acest prim Program Demonstrativ CCS integrat din România. “În urma unui riguros proces de evaluare, ISPE, în calitate de Manager de Proiect CCS, şi Complexul Energetic Turceni au selectat tehnolgia pe bază de amoniac răcit – Chilled Amonia Process (CAP) dezvoltată de Alstom, ca tehnologie de bază pentru dezvoltarea instalaţiei de captare şi au încredinţat Alstom Carbon Capture Systems (Germania) elaborarea studiului de fezabilitate”, se arată într-un comunicat de presă. Reamintim, Guvernul a decis, încă din februarie 2010, iniţierea “Planului de acţiune pentru implementarea unui Proiect Demonstrativ privind Captarea şi Stocarea Carbonului (CCS) în România”.
Global CCS Institute din Australia a oferit un grant de 2,5 milioane de euro pentru elaborarea studiului de fezabilitate al Getica CCS, ce este în curs de elaborare.
Cu aproximativ 40% din energia electrică provenind din arderea cărbunelui – cel mai poluant combustibil – şi cu o creştere preconizată a emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada următoare, România trebuie să ia în calcul oportunitatea prezentată de tehnologia de captare şi stocare a dioxidului de carbon, având în vedere nevoile curente de energie, precum şi obligaţia de a respecta legislaţia europeană. Reamintim, Uniunea Europeană a lansat celebrul 20/20/20: până în anul 2020, la nivel comunitar, trebuie reduse cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, 20% din consumul de energie trebuie să fie din surse regenerabile, iar eficienţa energetică trebuie să crească cu 20%.
De remarcat, Uniunea Europeană alocă fonduri importante pentru 12 astfel de proiecte: pentru 8 proiecte în 2010 şi 4 în 2013. Angajamentul european este acela de a finanţa 12 instalaţii de CCS la scară mare cu finalizare până în 2015. Programul „NER300″, denumire sub care UE, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi statele membre derulează proiectul, este finanţat prin vânzarea a până la 300 milioane de certificate de CO2 destinate nou-intraţilor pe piaţă. La un preţ de vânzare al certificatelor de 15 euro pe certificat, se estimează că UE ar putea atrage până la 4,5 miliarde de euro pentru astfel de proiecte. Printre „competitorii” la fondurile comunitare se află Polonia, Germania, Anglia, Bulgaria.
De remarcat, dacă, în prezent, termocentralele (şi nu numai) primesc gratuit certificate de drepturi de emisie a gazelor cu efect se seră (“contabilizate” în tone de echivalent CO2), din 2013 toate certificatele de emisie vor fi vândute, prin licitaţie, şi achiziţionate, inclusiv de către termocentrale. Captarea CO2 în depozite precum cel dezvoltat prin proiectul Getica CCS va reduce efortul financiar al termocentralelor.
