Comitetul director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat vineri, în unanimitate, cea de-a şaptea evaluare care finalizează actualul Acord Stand-By (ASB) cu România, în valoare de 13,46 miliarde de euro, început în 4 mai 2009, a declarat pentru reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, conform Agerpres. În aceeaşi şedinţă a Board-ului FMI, directorii executivi ai instituţiei financiare internaţionale au aprobat solicitarea României de a încheia un nou Acord Stand-By cu FMI, de tip Precautionary (preventiv), în valoare de 3,09 miliarde DST ( 3,46 miliarde de euro la cursul actual), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Noul acord va dura 24 de luni, urmând a se derula concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un Acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale a României (BNR).
„A fost cel mai scurt board pe care l-am avut în doi ani, pentru că declaraţiile scrise şi răspunsurile verbale la întrebările directorilor au fost suficient de clare şi convingătoare. Percepţia unanimă a fost pozitivă faţă de ce s-a făcut în România în ultimii doi ani. Dincolo de discuţiile şi dezbaterile interne din România, la nivelul comunităţii internaţionale a existat şi există precepţia că, prin eforturile din ultimii doi ani, România are printre cele mai bune perspective din regiune (…) Se închide o etapă de doi ani cu sacrificii mari din partea populaţiei, dar cu efecte extrem de benefice pentru viitor”, a declarat Mihai Tănăsescu, conform Mediafax.
„Sigur că mai sunt probleme, cum ar fi arieratele sau situaţia întreprinderilor de stat (…) A fost însă foarte bine primită ideea unui acord care să creeze continuitate tocmai pe problemele nerezolvate, pentru că viitoarea înţelegere se va concentra în principal pe reforme structurale”, a continuat Tănăsescu. El a explicat că există, într-adevăr, o necorelare între noul program cu FMI, care va începe de la 31 martie, şi viitoarea înţelegere cu Comisia Europeană, ce va fi semnată, cel mai probabil în luna mai.
Reamintim că România a decis ca în cadrul actualului Acord să nu mai acceseze cea de-a opta tranşă, de aproape un miliard de euro, ceea ce face ca suma totală primită de România de la FMI să se ridice la aproximativ 12,4 miliarde euro, în loc de 13,46 miliarde de euro, la cât ar fi avut dreptul.
România a primit joi a patra tranşă, în valoare de 1,2 miliarde de euro, din împrumutul de la Comisia Europeană, astfel încât suma totală virată de Executivul Uniunii Europene în ultimii doi ani se ridică la 4,85 miliarde de euro.
Privatizări în energie
“Continuarea eforturilor pentru îmbunătăţirea colectării taxelor, soluţionarea presiunilor asupra cheltuielilor, în special în sectorul de sănătate, şi reducerea arieratelor vor fi cruciale pentru susţinerea diminuării deficitului bugetar”, consideră reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional. „Ajustarea fiscală va continua. Măsurile dificile din domeniul fiscal adoptate în 2010, însoţite de continuarea politicilor prudente de cheltuieli, fac ca ţintele de deficit fiscal cash, de 4,4% din PIB pentru 2011 şi 3% din PIB anul viitor, să fie accesibile”, se arată într-un comunicat al FMI.
Instituţia arată că viitorul acord se va concentra pe majorarea potenţialului de creştere prin intermediul reformelor structurale, în contextul în care deficienţele structurale în zone economice cheie influenţează semnificativ avansul economic.
„Îmbunătăţirea eficienţei sectorului public va reduce barierele birocratice din calea eficienţei economice şi va majora gradul de absorbţie al fondurilor structurale europene, cu scopul de a majora cheltuielile de capital pentru îmbunătăţirea infrastructurii. Noul program are ca obiectiv şi realizarea de reforme profunde în sectorul de energie şi cel de transport, inclusiv privind preţurile, să îmbunătăţească legislaţia şi să restructureze şi privatizeze companiile de stat din energie şi transporturi. Sprijinul de tip preventiv al Fondului şi UE vor reasigura pieţele private şi vor furniza un fond tampon împotriva posibilelor şocuri viitoare”, potrivit FMI.
În ceea ce priveşte sectorul bancar, FMI notează că acest segment a suportat bine criza şi a rămas cu un nivel bun de capitalizare şi lichiditate şi că rata creditelor neperformante a continuat să crească, dar că va atinge maximul la jumătatea acestui an.
„Sistemul bancar este lichid şi bine capitalizat, dar vigilenţa rămâne justificată, în contextul majorării creditelor neperformante şi al posibilelor efecte adverse de contagiune din regiune”, a spus John Lipsky, prim director general adjunct al FMI. El consideră că politicile din sectorul financiar şi cele de politică monetară au fost prudente şi proactive, ajutând la menţinerea stabilităţii financiare pe parcursul crizei.
„Politica monetară ar trebui să continue să asigure un echilibru între nevoia de a tempera riscurile inflaţioniste şi cea de a sprijini revenirea”, potrivit oficialului FMI.
Instituţia financiară internaţională anticipează că economia României va creşte în acest an cu 1,5% şi cu 4,4% în 2011. FMI se aşteaptă ca cererea internă să urce cu 1,2% în acest an, după ce a scăzut cu 1% în 2010 şi cu 12,9% în 2009, dar şi la o contribuţie netă a exporturilor de 0,2%.
Salariile nominale vor avansa în acest an cu 4,7%, după ce au urcat în 2010 cu 2,6%, dar rata anuală medie a inflaţiei se va reduce uşor, de la 6,1% la 5,4%. Pentru finele acestui an, FMI previzionează o rată anuală a inflaţiei de 3,7%. Totodată, instituţia anticipează că împrumuturile acordate sectorului privat vor avansa cu 7,7% în acest an şi cu 8,7% în 2012, după ce au urcat cu 4,7% anul trecut.
