Comisia Europeană a propus un sistem comun de calculare a bazei de impozitare pentru companiile care își desfășoară activitatea în Uniunea Europeană (UE), dar şi să reformeze taxarea energiei. Companiile îşi vor putea consolida toate profiturile și pierderile înregistrate pe tot teritoriul UE, iar pentru cărbuni se doreşte introducerea unei noi taxe, în timp ce pentru carburanţi şi combustibili destinaţi încălzirii se va introduce un impozit minim.
Astfel, în privinţa noului sistem de impozitare a companiilor, scopul acestei propuneri este de a reduce semnificativ costurile administrative şi de conformare la reguli, precum și incertitudinile juridice cu care se confruntă în prezent firmele din UE. Astăzi, pentru stabilirea profiturilor lor impozabile, companiile trebuie să se conformeze dispozițiilor a 27 de sisteme naționale diferite. Obiectivul bazei fiscale consolidate comune a companiilor (CCCTB) propuse de Comisie este ca societățile să beneficieze de un sistem de „ghișee unice” pentru transmiterea declarațiilor fiscale și să își poată consolida, astfel, toate profiturile și pierderile înregistrate pe tot teritoriul UE. Statele membre își vor păstra integral dreptul suveran de a stabili o rată proprie a impozitului pe profit. “Comisia estimează că CCCTB va permite societăților din întreaga UE să economisească anual 0,7 de miliarde de euro prin reducerea costurilor de conformare și 1,3 de miliarde de euro prin procesul sus-menţionat de consolidare. În plus, societățile care doresc să se extindă transfrontalier vor putea, astfel, economisi până la 1 miliard de euro. De asemenea, CCCTB va face piața UE să fie mult mai atractivă pentru investitorii străini”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
„Datorită CCCTB, activitatea economică din UE va deveni mai simplă, mai ieftină și mai convenabilă și va permite IMM-urilor care doresc acest lucru să se extindă și pe piețele altor țări. Propunerea de astăzi este bună atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru competitivitatea globală a UE”, a declarat Algirdas Semeta, comisarul pentru impozitare și uniune vamală, audit și antifraudă.
În privinţa impozitului pe profit, piața unică se confruntă, încă, cu obstacole serioase în desfăşurarea activităţii întreprinderilor. Cele ce operează transfrontalier trebuie să respecte până la 27 de seturi diferite de reguli pentru calcularea bazei lor fiscale și trebuie să lucreze cu până la 27 de administrații fiscale diferite. În plus, se confruntă cu un sistem extrem de complex de stabilire a modului de impozitare a tranzacțiilor intra-grup (prețurile de transfer) și nu-și pot compensa pierderile suferite într-un stat membru prin profiturile realizate într-un altul. Ca urmare, firmele mai mari se confruntă cu costuri și complicații enorme, în timp ce întreprinderile mai mici sunt adesea descurajate în ce priveşte extinderea în interiorul UE.
CCCTB vizează eliminarea acestor probleme, oferind companiilor un set unic de reguli de calculare a bazei fiscale și posibilitatea de a transmite o singură declarație fiscală consolidată unei singure administrații pentru întreaga activitate desfășurată pe teritoriul UE. Pe baza acestei declarații fiscale unice, baza de impozitare a companiei ar urma să fie mai apoi repartizată între statele membre în care aceasta își desfășoară activitatea, potrivit unei formule specifice. Această formulă va lua în considerare trei factori: activele, forța de muncă și vânzările. După repartizarea bazei fiscale, statele membre vor fi autorizate să-și impoziteze cota-parte din aceasta în funcție de propria lor rată de impozit pe profit. În cadrul CCCTB, statele membre vor continua să-și stabilească propria rată de impozit pe profit la nivelul pe care îl consideră adecvat, acest lucru fiind prerogativa lor națională.
CCCTB urmează să fie opțional pentru companii, respectiv cele care consideră că ar putea avea de câștigat de pe urma unui sistem armonizat la nivelul UE pot să opteze pentru integrarea în CCCTB, în timp ce celelalte îşi pot continua activitatea în cadrul sistemelor naționale.
Combustibilii ecologici mai ieftini
Pe de altă parte, Executivul UE vrea să reformeze taxarea energiei, care genereză venituri de 240 de miliarde de euro. În prezent, sistemele de taxare a energiei variază amplu de la un stat la altul şi conduc des la stimularea paradoxală a celor mai mari poluatori. Comisarii UE vor să dezbată planul până la vară.
Reamintim, până în 2020, UE vrea să reducă cu 20% emisiile de dioxid de carbon, considerat principalul responsabil pentru schimbările climatice. Obiectivul UE este, însă, subminat de un sistem care impune cele mai mici taxe celor mai importante surse de poluare, precum cărbunele, şi cele mai mari asupra unui combustibil cu emisii reduse de carbon, respectiv bioetanolul, transmite Mediafax. Comisarul Semeta vrea să schimbe această situaţie, propunând o nouă taxă pentru combustibili, formată dintr-o taxă de 20 de euro pe tona de dioxid de carbon şi un impozit minim pentru carburanţi şi combustibilii destinaţi încălzirii. Taxa pe carbon nu va fi o povară nouă, mai degrabă taxa existentă ar urma să fie împărţită în două componente: energie şi carbon. Proiectul prevede ca taxele pe cărbune, cea mai poluantă formă de energie folosită în Europa, să urce de cinci ori, la 0,15 euro pe gigajoule de energie, însă aceasta ar putea fi efectuată treptat.
Companiile care achiziţionează permise pentru emisii de carbon prin sistemul de tranzacţionare al UE vor primi scutiri. La fel şi o parte a populaţiei. Combustibilii obţinuţi din biomasă, ca biodisel, bioetanol sau pelete, vor suporta o taxă energetică redusă şi vor fi scutiţi de la cea pentru carbon. Beneficiile vor viza cei mai sustenabili biocombustibili, faţă de cei mai controversaţi, care concurează producţia de cereale sau determină o utilizare intensivă a terenurilor agricole. Dacă vor fi aprobate de liderii UE, noile reguli vor intra în vigoare în perioada 2013-2020. Precedenta tentativă a comisarului pentru Taxe de a reforma sistemul a fost amânată din cauza temerilor membrilor executivului UE privind impactul asupra industriei.
Noul proiect include, însă, măsuri sporite de protecţie pentru companiile aflate în competiţie acerbă cu rivali din afara UE, care beneficiază de costuri mai reduse, pentru că pot polua fără să plătească. Au fost incluse, de asemenea prevederi pentru a ajuta o parte a populaţiei în privinţa costurilor de încălzire a locuinţelor. Un deceniu de taxe reduse pentru carburanţii folosiţi în agricultură, sectorul piscicol şi cel silvic ar putea fi reanalizat.
Statele europene opun, tradiţional, o rezistenţă ridicată implicării Bruxelles-ului în probleme de taxe, însă reforma acestora ar putea deveni posibilă ca urmare a contextului favorabil, deoarece ar ajuta state ca Italia, Spania sau Grecia să-şi reducă deficitele publice fără să mărească impozitele pe venit. Taxarea consumului şi nu cea a veniturilor este considerată de mulţi analişti ca o strategie bună de creştere economică. Danemarca, Suedia şi Irlanda utilizează deja taxa pe carbon, în timp ce Marea Britanie, Germania şi Olanda au în vigoare diferite taxe ecologice.
