Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare trebuie să fie inclusă printre beneficiarii eligibili ai Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020, este concluzia premierului Sorin Grindeanu, în urma întâlnirii pe care acesta a avut-o cu șefii instituțiilor care pot face investiții împotriva inundațiilor. „Apele Române” și ANIF au termen o lună pentru a stabili cadrul juridic ce va permite accesarea de fonduri comunitare.
Premierul Sorin Grindeanu s-a întâlnit, luni, la Palatul Victoria, cu reprezentanți ai conducerii Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR) şi ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) pentru a dicuta despre soluțiile de reducere a efectelor schimbărilor climatice, respectiv a înlăturării pagubelor cauzate de fenomenele extreme, precum inundații, viituri, alunecări de teren, secetă etc., se arată într-un comunicat de presă al Guvernului.
„Din păcate, ultimii ani ne-au arătat că investițiile insuficiente în infrastructura împotriva inundațiilor, precum și în rețeaua de irigații, ne fac vulnerabili în fața fenomenelor naturale extreme. Avem la dispoziție bani europeni, pe care îi putem folosi în această direcție”, a subliniat șeful Executivului.
Guvernul precizează că în cadrul întâlnirii s-a discutat despre posibilitatea de finanțare din fonduri europene a unor lucrări de îmbunătățiri funciare — desecare și drenaj — ce urmează să fie realizate la nivel național, pentru a fi reduse efectele schimbărilor climatice. De aceea, este necesară includerea ANIF printre beneficiarii eligibili ai Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 — 2020, Axa Prioritară 5.
Premierul Sorin Grindeanu a cerut ANIF și ANAR ca în termen de o lună să prezinte soluția juridică care să permită accesarea acestor finanțări pentru investiții în infrastructura de îmbunătățiri funciare. Conform Executivului, la întâlnire au participat Nicolae Bărbieru, din partea ANAR, și Florin Ionuț Barbu, din partea ANIF.
Potrivit Guvernului, inundațiile şi excesul de umiditate al zonelor joase au impus îndiguiri şi desecări pe suprafețe ce depășesc 3,1 milioane ha, din cele 4 milioane ha necesare. Pe circa 215.000 ha rețeaua de canale de desecare a fost completată şi cu o rețea de drenaj închis. Există 763 de stații de pompare, din care 443 sunt funcționale. Eliminarea excesului de apă şi apărare împotriva inundațiilor prin lucrări de desecare – drenaj asigură condiții favorabile de utilizare a terenurilor agricole prin lucrări de colectare, transport şi evacuare a apelor în exces.
Amenajările de desecare-drenaj au fost realizate cu precădere în Lunca şi Delta Dunării, pentru introducerea în producţie a terenurilor scoase prin îndiguire de sub influenţa inundaţiilor Dunării, în Transilvania şi Banat pentru eliminarea excesului de umiditate, precum şi pe terenurile amenajate pentru irigaţii, în scopul realizării condiţiilor de control a umidităţii solurilor şi prevenire a degradărilor secundare.
Amenajările de desecare-drenaj contribuie la întoarcerea în circuitul economic a terenurilor degradate de acţiunea unor factori naturali sau antropici. În acest context, amenajările de desecare – drenaj sunt lucrări publice, de interes naţional.
