Acordul investitorilor pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost prelungit până la 31 decembrie 2012, iar, în eventualitatea în care nu vor fi găsiţi alţi parteneri străini, proiectul ar putea fi derulat cu companii româneşti, precum Hidroelectrica, Romgaz sau Transelectrica.
„Dacă nu vor veni alte companii, putem continua singuri acest proiect, cu companii de stat precum Hidroelectrica, Electrica, Romgaz sau altele”, a declarat ministrul Economiei, Ion Ariton, prezent la hidrocentrala Lotru – Ciunget, din judeţul Vâlcea, cu ocazia finalizării lucrărilor de modernizare a unităţii.
Probabil ministrul Economiei vroia să se refere la distribuitorul şi furnizorul de electricitate, Electrica, având în vedere că transportatorii de energie pe liniile de înaltă tensiune, precum Transelectrica, nu au voie, conform legislaţiei europene, să deţină acţiuni la producătorii de “lumină”.
Nuclearelectrica răscumpără luni participaţiile grupurilor energetice RWE (Germania), GDF Suez (Franţa-Belgia) şi Iberdrola (Spania) la proiectul de construcţie a celor două unităţi la Cernavodă, la preţul nominal al acţiunilor. Când RWE a preluat cele 9,15% din acţiunile EnergoNuclear, în Monitorul Oficial a apărut anunţul că “urmare a majorării capitalului social al EnergoNuclear S.A., Societatea (n.r. – RWE) deţine un număr total de 1.879.898 acţiuni în EnergoNuclear S.A., cu o valoare nominală de 3,9389 RON fiecare şi o valoare totală de 7.404.729 RON, reprezentând 9,15% din capitalul social al EnergoNuclear S.A“. Ceea ce înseamnă că pachetele deţinute de RWE şi GDF Suez au valoarea nominală de 7.404.729 lei, iar cel deţinut de Iberdrola – 5.017.412 lei. Astfel, Nuclearelectrica trebuie să plătească, în total, 19.826.870 lei (circa 4,7 milioane euro, la cursul anunţat de BNR, valabil luni, de 4,2139 lei/euro).
Reamintim, compania EnergoNuclear, constituită pentru construcţia celor două reactoare, era controlată în proporţie de 51% de stat, prin Nuclearelectrica. Ceilalţi acţionari erau CEZ (Cehia), RWE (Germania), Enel (Italia) şi GDF SUEZ (Franţa), fiecare având câte 9,15% din titluri, în timp ce ArcelorMittal România şi Iberdrola (Spania) deţineau câte 6,2% din acţiuni. CEZ, RWE, GDF Suez şi Iberdrola s-au retras din proiect, astfel că au mai rămas acţionari în EnergoNuclear doar Nuclearelectrica (care va deţine, în urma preluării pachetelor celor plecaţi, 84,65% din acţiuni) , Enel şi ArcelorMittal România.
Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, declara, recent, că Enel (Italia) şi ArcelorMittal România sunt interesate „teoretic” să îşi crească participaţiile la compania care construieşte reactoarele nucleare 3 şi 4 la Cernavodă, dar vor să vadă susţinerea pe care Guvernul o acordă proiectului.
Cum proiectul este evaluat la 4 miliarde de euro, statul român, prin Nuclearelectrica, ar trebui să aibă un aport în investiţie de circa 3,4 miliarde de euro. Ceea ce, în condiţiile actuale de criză, este, practic, imposibil!
Mai mult, Guvernul l-a mandatat, la sfârşitul anului trecut, pe ministrul Economiei, Ion Ariton, să înceapă negocierile cu ceilalţi acţionari pentru reducerea participaţiei Nuclearelectrica la EnergoNuclear. Statul ar vrea să rămână cu 20 – 25% din acţiunile reactoarelor 3 şi 4. Ceea ce este, din nou, imposibil, mai ales că mapamondul n-a ieşit, încă, din criză! În plus, dacă iniţial ar fi trebuit să vândă circa 31% din acţiuni ca să ramână la 20%, acum pachetul de vânzare se majorează la 64,65%. Probabil acesta este şi motivul pentru care guvernanţii s-au gândit la posibilitatea de a coopta în proiect companiile bogate din energie, precum Electrica, Hidroelectrica sau Romgaz.
Potrivit planurilor iniţiale ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015. În 2009 termenele pentru începerea şi finalizarea lucrărilor au fost extinse până în 2011-2012, respectiv 2016-2017. Procedurile de atragere a investitorilor pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 au început în 2006.
Reabilitare la Lotru
Ministrul Economiei a făcut declaraţiile cu ocazia finalizării lucrărilor de retehnologizare la hidrocentrala Lotru (jud. Vâlcea). Reabilitarea CHE Lotru-Ciunget a costat 88 de milioane de euro şi constituie cea mai mare investiţie efectuată vreodată asupra acestei hidrocentrale. 75% din valoarea investiţiei a fost asigurată de Banca Mondială, restul de 25% au reprezentat fonduri proprii ale Hidroelectrica.
La 15 ianuarie 2007 s-a semnat contractul de retehnologizare cu Voith Siemens, în urma unei licitaţii organizate pe baza documentaţiei de achiziţie aprobată de Banca Mondială. Lucrările efective au demarat în primăvara lui 2009, când, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, lacul Vidra, cel de-al treilea lac de acumulare din România, a fost golit. Lucrările, care s-au întins pe o perioadă de doi ani, au constat în reabilitarea celor trei hidroagregate Pelton, a instalaţiilor auxiliare aferente acestor – aer, ulei, apă – reabilitarea echipamentului hidromecanic – grătare, vană cu închidere rapidă – blindajele la conductele forţate ale aducţiunilor de apă.
Centrala Lotru-Ciunget are o putere instalată de 510 MW şi este cea mai mare centrală pe râurile interioare, realizând circa 85% din serviciile de sistem din totalul asigurat de Hidroelectrica. Aceasta poate acoperi întreaga bandă de reglaj a Sistemului Energetic Naţional (SEN).
La eveniment au participat ministrul Economiei, Ion Ariton, prefectul judeţului Vâlcea, Petre Ungureanu, directorul general al Hidroelectrica, Constantin Trihenea, reprezentantul Voith Hydro, Kranz Michael, al Ambasadei Austriei, Rudolf Lukavsky, şi al Băncii Mondiale, Doina Vişa.
“Vreau să-i felicit pe constructori, cei care au făcut posibilă această inaugurare astăzi, şi să mulţumesc Băncii Mondiale. După 35 de ani, am din nou ocazia să intru în acest tunel şi sper să o mai fac şi după alţi 30 de ani. Această retehnologizare reprezintă un succes pentru economia României. Este un moment istoric pentru energia românească. Există în proiectele noastre şi alte retehnologizări, cu valori apropiate sau chiar mai mari decât aceasta”, a declarat Ministrul Economiei, Ion Ariton.
