Noul ministru al Energiei are câteva probleme cu care se confruntă: asigurarea energiei pentru a trece iarna cu bine (dacă gerul se prelungeşte 2-3 săptămâni, iar necesarul de energie ajunge la 10.000 MWh în această perioadă, nu ştim „pe unde scoate cămaşa”, sistemul nostru energetic nefiind capabil de asemenea performanţe), alba – neagra de la insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara (CEH), situaţia neclară de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), „moartea clinică” în care se află Compania Naţională a Uraniului (CNU), insolvenţa Electrocentrale Bucureşti, dar şi spectrul falimentului care se află deasupra producătorilor din surse regenerabile de energie. Există şi un lucru „de bine” (singurul!) pe care ar trebui să-l rezolve: situaţia de la Rompetrol.
Probabil că trecerea cu bine a iernii va reprezenta principala problemă imediată a noului ministru al Energiei. Conform declaraţiilor directorului executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, făcute la Conferinţa FOCUS ENERGETIC „Provocările iernii 2016 – 2017”, perioada hibernală va fi una normală pentru România. „Iarna normală în România nu este o iarnă uşoară. O iarnă firească la noi în ţară, conform climatologiei, înseamnă un episod de viscol în medie în luna decembrie şi câte două episoade de viscol în ianuarie şi februarie. De cele mai multe ori, perioadele de viscol sunt urmate de perioade de ger”, a precizat Florinela Georgescu.
Dacă nu bate nici vântul, iar populaţia consumă mai multe gaze naturale decât în mod normal, nici eolienele şi nici termocentralele pe gaze nu vor funcţiona la capacitate maximă. Centrala de la Cernavodă nu poate produce decât 1.400 MWh, ceea ce înseamnă că „greul” va trebui dus de către hidrocentrale şi termocentralele pe cărbune. Dar şi termocentralele au probleme. La CEH se joacă „alba – neagra” cu insolvenţa şi, în plus, există şi probleme cu stocurile de cărbune la Paroşeni şi Mintia. Mai mult, niciuna dintre termocentrale nu are autorizaţie integrată de mediu, ceea ce înseamnă că, practic, dacă funcţionează, o fac ilegal.
Astfel, nu se ştie exact cum va fi asigurată o producţie de 10.000 – 11.000 MWh pe o perioadă mai lungă de timp. În aceste condiţii, cel mai probabil, importul va asigura necesarul intern. Dar la ce preţuri!
Problemele la Complexul Energetic Oltenia sunt ceva mai „complexe”: o companie care ar putea funcţiona „bine mersi”, se confruntă cu situaţii neplăcute pentru că nu s-a restructurat. Ceea ce înseamnă că noul ministru va trebui să rezolve această situaţie.
Cu Compania Naţională a Uraniului lucrurile sunt şi mai complicate. Pentru că instanţa a hotărât că trebuie să includă şi prejudiciul constatat în urma controlului Curţii de Conturi, preţul uraniului vândut de CNU depăşeşte cu mult preţul internaţional. Nuclearelectrica, de altfel, s-a văzut nevoită să importe uraniu, pentru a păstra controlul costurilor şi pentru a putea vinde energie la preţuri competitive.
Electrocentrale Bucureştii este, deja, în insolvenţă. Chiar dacă se rezolvă problemele Radet (cel mai mare datornic la Elcen), termocentralele din Bucureşti, majoritatea neretehnologizate şi cu randamente foarte scăzute, nu par deloc că ar putea să aibă „viaţă lungă”.
În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, noul ministru al Energiei va trebui să găsească o soluţie prin care aceştia „să nu moară”, dar să nu aibă probleme nici marii consumatori, nici populaţia. Soluţia există deja, un proiect de Ordonanţă de Urgenţă, pentru care există şi acordul Comisiei Europene. Dar, această modificare legislativă nu acoperă nici pe departe toate necesităţile actorilor din piaţă, producători şi consumatori!
Se reduce dependenţa faţă de resursele din Federaţia Rusă
Singurul lucru „de bine” şi care n-ar trebui să dea mari bătăi de cap noului ministru al Energiei este acela care priveşte fosta companie Rompetrol. Reamintim, KMG International NV (KMGI), acţionarul majoritar al societăţii Rompetrol Rafinare, a anunţat, recent, că negocierile dintre compania naţională KazMunayGas din Kazakhstan (KMG NC) şi compania chineză CEFC (China Energy Company Limited) pentru tranzacţia de cumpărare a 51% dintre acţiunile KMG International NV au ajuns în etapa finală.
„Strategia KMG International cu noul acţionar vizează ample proiecte de dezvoltare, România fiind prioritatea de business. Având în vedere potenţialul energetic al Kazahstanului, resursele financiare ale Chinei, vom avea un aport considerabil la dezvoltarea României. Ne propunem să creştem capacitatea de rafinare la 10 milioane tone ţiţei pe an, să construim până la 200 de noi puncte de alimentare carburanţi, dezvoltarea serviciilor industriale în zona de upstream şi downstream şi construcţia unei centrale de cogenerare pe platforma Petromidia”, a declarat Zhanat Tussupbekov, CEO KMG International. Conform declaraţiilor reprezentanţilor coompaniilor, se vor crea şi aproximativ 2.000 de locuri de muncă în cadrul diferitelor etape ale proiectelor.
Potrivit anunţului făcut în primăvară, China Energy Company Limited va plăti 680 de milioane de dolari pe pachetul de 51% din acţiunile KazMunaiGas International, sumă care a apărut pe site-ul companiei chineze, dar care a fost retrasă mai târziu.
Conform inţelegerii, grupul Rompetrol va primi în continuare ţiţei din Kazahstan, pentru alimentarea celor două rafinării pe care le deţine în România, Vega şi Petromidia: 125 de milioane de tone, în următorii 15 ani, ceea ce va asigura funcţionarea pe termen lung a rafinăriei Petromidia.
Totuşi, poate cel mai important efect este acela că va creşte securitatea energetică a României şi siguranţa în alimentare, pentru că, astfel, se reduce, practic, dependenţa faţă de resursele din Federaţia Rusă.
În următorii cinci ani, CEFC va investi cel puţin 3 miliarde de dolari în proiecte energetice, investiţii care vor fi făcute prin viitorul fond de dezvoltare stabilit de partea kazahă împreună cu Guvernul României, care ar trebui să devină operaţional cât mai curând. Fondul va primi, iniţial, un aport de capital de 150 de milioane de dolari de la compania chineză, urmând să atragă din piaţă până la un miliard de dolari. Fondul va finanţa proiecte energetice în România şi în zonă, iar statul va primi, gratuit, o participaţie de 20%.
Dar, pentru ca toate acestea să se întâmple, noul ministru al Energiei şi noul Cabinet Grindeanu vor trebui să ia odată decizia de a înfiinţa fondul de dezvoltare!
