Directorul general al E.ON România, Frank Hajdinjak (foto), a declarat că trebuie găsită, împreună cu autorităţile, o „soluţie social acceptabilă” în privinţa preţului gazelor naturale. „Vrem o soluţie social acceptabilă împreună cu autorităţile în privinţa preţului la gaze, dar una care să protejeze şi mediul de afaceri. În 2011 este necesară o creştere a preţului, nu neaparat pentru consumatorii vulnerabili, ci pentru cei industriali. Trebuie să ne aşteptăm la o creştere treptată a preţului, o creştere care va fi de două cifre. Sunt sigur că şi autorităţile aud acest mesaj „, a afirmat Hajdinjak într-o conferinţă de presă. Reamintim, surse guvernamentale au declarat pentru www.focus-energetic.ro că, în luna aprilie, cel mai probabil preţul gazelor se va majora cu 5%, urmând ca în luna iulie să aibă loc o nouă majorare (cu 3%) şi o alta, în septembrie sau octombrie – cu 2%. Ceea ce înseamnă că, pe întregul an 2011, creşterea preţului gazelor naturale va fi de circa 10,3%, adică aşa cum spun reprezentanţii E.ON, “cu două cifre”.
Frank Hajdinjak a mai spus că România are un preţ redus la gazele naturale, iar companiile de distribuţie nu îşi mai pot permite să vândă sub costuri. „Este bine că preţurile vor creşte, dar, din păcate, este puţin cam târziu. Dar este o veste bună, mergem în direcţia cea bună. Noi am cerut Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) o creştere a preţului gazelor”, a continuat Hajdinjak.
El s-a plâns că, în continuare, preţurile finale la gaze nu reflectă costurile de achiziţie. “Costurile nerecuperate, în principal din cauza cantităţii mai mici de gaze naturale din producţia internă disponibilă pe piaţă şi a creşterii semnificative a preţurilor de import au continuat să genereze rezultate negative pe segmentul de furnizare reglementată”, a mai spus directorul E.ON România.
De altfel, Hajdinjak se aşteptă ca, pe parcursul acestui an, preţul gazelor importate din Rusia să crească la peste 400 dolari pe 1.000 metri cubi. “În ianuarie 2011, importul a reprezentat circa 30% din consum, în februarie va ajunge la 40%, iar în martie va depăşi 40%”, a mai spus Hajdinjak. El a explicat prin aceea că, în depozitele subterane „aproape că nu mai există” gaz din producţia internă pentru că nu a fost înmagazinat, anul trecut, printr-o decizie a Guvernului, gazele din producţia internă fiind direcţionate spre consumatorii întreruptibili, în special combinate chimice.
În plus, Hajdinjak a declarat că, pe parcursul anilor 2009 şi 2010 nivelul costurilor neacoperite în preţul gazelor a depăşit 400 milioane de lei şi, potrivit prognozelor E.ON, situaţia va continua şi în primul trimestru din 2011, când se estimează acumularea a noi costuri de peste 240 milioane de lei. “Situaţia actuală trebuie urgent revizuită, deoarece nu este nici sustenabil şi nici acceptabil ca activitatea E.ON de furnizare gaze să înregistreze pierderi în mod constant”, a mai spus Hajdinjak.
Reamintim, tarifele la energia electrică şi gaze vor creşte în intervalul 2013-2015, pe baza unui calendar care va fi stabilit până în septembrie 2011. Eliminarea preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze a fost solicitată de Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.
Fuziunea în tribunal
E.ON a continuat anul trecut planurile de consolidare a poziţiei pe piaţa din România. “O realizare remarcabilă a E.ON România o reprezintă fuziunea activităţilor de vânzări de gaze naturale şi electricitate (n.r. – fuziunea E.ON Gaz România cu E.ON Moldova Furnizare). Astfel, E.ON devine furnizor integrat de servicii energetice, deservind 1,5 milioane de consumatori de gaze şi 1,4 milioane de consumatori de electricitate din nordul ţării”, a declarat directorul general adjunct al E.ON România, Heinz Rosenbaum. Acţionarii companiei sunt E.ON (51%), Ministerul Economiei (31,82%), Electrica (3,78%) şi Fondul Proprietatea (13,4%). . Noua companie va avea o cifră de afaceri estimată la 4 miliarde de euro.
Pe de altă parte, reprezentanţii Fondului Proprietatea au atacat în instanţă fuziunea celor două companii, dar conducerea E.ON România crede că nu va fi o problemă.
Pe de altă parte, Frank Hajdinjak a declarat că, pentru prima dată, E.ON România a plătit dividende acţionarilor, unul dintre beneficiari fiind statul român, care a încasat 111,2 milioane de lei. “E.ON România şi statul român au identificat o soluţie pentru recuperarea creanţelor considerabile faţă de CFR, benefică pentru toate părţile implicate şi care nu a necesitat niciun efort din partea bugetului de stat. Prin urmare, E.ON şi-a redus creanţele pe care trebuia să le recupereze de la CFR de la 153 milioane de lei, la 25 milioane de lei. Astfel, s-au plătit şi dividende”, a mai spus Hajdinjak.
El a anunţat şi că, în perioada următoare, vor fi îndeplinite procedurile definitive în contractul de privatizare pentru încheierea transferului de proprietate al acţiunilor Electrica SA către E.ON România. Reamintim, anul trecut, E.ON a notificat Electrica privind exercitarea opţiunii de cumpărare a tuturor acţiunilor deţinute de compania de stat la E.ON Moldova Furnizare şi E.ON Moldova Distribuţie.
În ceea ce priveşte extinderea şi modernizarea reţelelor de electricitate şi gaze, E.ON a investit anul trecut 323 milioane de lei. “Din 2005, de când suntem prezenţi pe piaţa din România, E.ON a investit peste 1,6 miliarde de lei”, a mai spus Hajdinjak. El a precizat că E.ON nu renunţă la investiţia în termocentrala pe cărbune de la Brăila, de 800MW, estimată la 1,2 miliarde euro, deși înființarea de către statul român a „giganților energetici” îi amenință planurile. Reamintim, statul român doreşte regruparea celor mai mari producători de energie (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexurile energetice din Oltenia, SNLO şi unele centrale aparţinând Termoelectrica) în două companii, Electra şi Hidroenergetica. De asemenea, E.ON Regenerabile România va investi în centrale eoliene, astfel încât într-un interval de 1 – 2 ani va avea o capacitate instalată de circa 150 – 250 MW.
