Datoriile către buget ale companiilor din industria de apărare, în valoare de 415,8 milioane lei, ar putea fi amânate la plată până în anul 2020, când aceste societăţi se vor redresa, arată un proiect de Ordonanţă publicat în dezbatere de Ministerul Economiei. Statul a mai şters şi în anul 2014 datorii ale companiilor din industria de apărare de 1,1 miliarde lei, dar o parte din ele „au înregistrat alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate”. Ştergerile de datorii operate acum doi ani au venit cu o condiţie: în cazul în care fabricile de armament vor înregistra noi datorii de tipul celor şterse, vor fi obligate să plătească şi datoriile şterse deja.
Societăţile cu datorii la care face referire proiectul sunt: Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Plopeni, Automecania Moreni, Metrom, Uzina Mecanică Bucureşti, FP Făgăraş, Uzina Mecanică Sadu, Pirochim Victoria, Tohan SA, Carfil SA, Uzina Mecanică Cugir, UM Mija, Dragomireşti SA, Electromecanica Ploieşti, şi Arsenal Reşiţa.
Statul vrea astfel să “amâne la plată până la sfârşitul anului fiscal 2020 a datoriilor anulate” şi să creeze „premisele aplicării unor programe de restructurare şi eficientizare, de îmbunătăţire a situaţiei economico-financiare şi diminuarea semnificativă a plăţilor restante, prin susţinerea de la bugetul de stat a cheltuielilor fixe pentru capacităţile de producţie de interes strategic pentru securitatea naţională”.
În situaţia în care aceste companii “care la sfârşitul anului fiscal 2020 de la data anulării obligaţiilor înregistrează alte obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate, acestora li se repun în sarcină obligaţiile şi accesoriile de aceeaşi natură, care au fost anulate, precum şi cele care au fost acumulate până la finele anului fiscal 2020”.
Ministerul Economiei precizează că aceste societăţi din industria de apărare nu au beneficiat de investiţii pentru retehnologizare, nici de contracte şi comenzi din partea instituţiilor din cadrul Forţelor Sistemului Naţional de Apărare (FSNA), în special din partea Ministerului Apărării Naționale (MApN) şi nici de fonduri bugetare pentru menţinerea capacităţilor de producţie pentru apărare.
„Obligaţiile fiscale totale evidențiate în Anexa 1 care ar urma să fie repuse în sarcină sunt în cuantum de 415.798 mii lei, din care 317.610 mii lei obligaţii fiscale anulate în 2014 conform OUG nr. 25/2014 (sumele fiind curpinse în certificatele de atestare fiscală emise de organul fiscal competent.), iar 98.188 mii lei, obligaţii neachitate la scadenţă de natura celor anulate”, arată documentul aflat în dezbatere publică.
Acesta mai arată că măsurile aplicate de anulare a obligaţiilor fiscale și implicit de diminuare a arieratelor bugetare „au atenuat dar nu au eliminat riscul intrării în incapacitate de plată a operatorilor economici beneficiari” odată cu expirarea celor trei ani fiscali.
Mai mult, “repunerea în sarcină a obligaţiilor anulate conduce la creşterea plăţilor restante, creează instabilitate, gravează situaţia acestor operatori prin faptul că se poate institui sechestru asigurator şi li se pot aplica măsuri privind intrarea în insolvenţă şi faliment”, arată proiectul de act normativ.
Se precizează totodată că riscul ca facilităţile fiscale acordate acestora să nu-şi atingă scopul scontat „devine tot mai iminent şi determină , implicit, afectarea gravă a intereselor esenţiale de securitate ale statului român”.
Începând cu anul 2017 bugetul Ministerului Apărării va reprezenta minim 2% din PIB, unul din obiectivele vizate reprezentând înzestrarea armatei române cu tehnică modernă de luptă.
„Considerăm că sunt create condiţiile ca până în anul 2020 operatorii economici să se poată redresa, să-şi refacă capacitatea de plată, fiind create astfel premisele dezvoltării acestora pe termen mediu şi lung”, arată proiectul de act normativ.
