În anul 2012, când producătorul de energie a intrat prima dată în insolvență, avocatul Remus Borza, administratorul judiciar al companiei de stat, spunea că ”insolvența Hidroelectrica va face istorie”. Acum, la patru ani de la aceste afirmații, vedem că a avut dreptate. În anii 2011 și 2012 pierderile cumulate ale Hidroelectrica se ridicau la 170 milioane euro. În anul 2015, Hidroelectrica a realizat un profit de 1,11 miliarde lei. Totodată, în 2012, trezoreria netă negativă a producătorului de energie era de minus 763 milioane lei, iar în prezent vorbim de o trezorerie netă pozitivă de 1,6 miliarde lei.
”În primele șase luni de insolvență, am renegociat 487 de contracte împovărătoare, de proastă calitate sau pentru servicii fictive. După patru ani, predăm această societate celor doi acționari, Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea, cu indicatori care ar face invidioasă orice societate din România”, a declarat marți Remus Borza, într-o conferință de presă în care şi-a făcut bilanţul celor patru ani de insovență.
De asemenea, în anul 2012, când Hidroelectrica a intrat prima dată în insolvență, era cea mai îndatorată companie, valoarea creanțelor revendicate la masa credală se ridica atunci la 5,3 miliarde lei, iar după patru ani Hidroelectrica a reușit să plătească din fonduri proprii 4,3 miliarde lei (aproape un miliard de euro), recunoscuți la masa credală.
”Azi, Hidroelectrica nu mai datorează un leu nimănui. Las țării cea mai profitabilă companie. Hidroelectrica este azi un model aspirațional de succes”, a afirmat Remus Borza.
Acesta a menționat că, de fapt, producătorul de energie Hidroelectrica a fost păgubit de 500 de ”băieți deștepți”, din cauza cărora compania a intrat în insolvență.
”Azi se împlinesc exact patru ani de zile de când am preluat mandatul de administrator judiciar la Hidroelectrica. Am girat practic timp de patru ani întreg procesul de restructurare, de reorganizare și de eficientizare a uneia dintre cele mai importante companii de stat”, a mai spus Borza.
Acesta punctează că societatea are toate șansele să fie listată în luna noiembrie.
În 2012, Hidroelectrica avea o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei, care a ajuns la 3,11 miliarde lei în anul 2015. Hidroelectrica a produs anul trecut 15,9 TWh, față de 11,8 TWh în anul 2012.
De asemenea, Hidroelectrica a avut o contribuție la bugetul de stat de 2 miliarde euro, în cei patru ani de insolvență.
În cei 12 ani de la înființare, adică între 2000 și 2012, Hidroelectrica a distribuit acțonarilor dividende de numai 32 milioane lei, față de dividende de 1,6 miliarde lei în perioada insolvenței.
”Insolvența Hidroelectrica a arătat că și companiile statului pot genera profit. Când statul va avea această revelație, să pună oameni pricepuți la companiile sale, atunci înseamnă că aceste companii mai au o șansă. Altminteri, statul va condamna și aceste companii la arierate, la șomaj și la falimente, vedem situația Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN)”, a menționat Borza.
În opinia sa, lipsa de asumare a deciziei este marele handicap al României. ”Întotdeauna o decizie proastă e mai bună decât nicio decizie, pentru că o decizie proastă mai poate fi îndreptată”, a afirmat Borza.
Euro Insol, casa de insolvența care a administrat producătorul de energie, a încasat 0,21% din ”ce a generat plusvaloare” companiei, adică 1,6 miliarde lei trezorerie pozitivă și încă 1,6 miliarde lei dividende plătite acționarilor, însă ”prea puțin”, apreciază Borza, care spune că de regulă practicienii de insolvență percep procente de peste 3%.
Următoarea etapă: selecția unui Consiliu de Supraveghere
Următoarea etapă în ceea ce privește Hidroelectrica este selecția unui Consiliu de Supraveghere profesionist și integru, care să sprijine dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție și creșterea eficienței economice, spune ministrul Energiei, Vlad Grigorescu.
„Salutăm decizia instanței privind îndeplinirea condițiilor de ieșire din insolvență a companiei Hidroelectrica, una dintre cele mai importante societăți din energie. A fost parcurs un proces complex de restructurare, care a făcut din Hidroelectrica, astăzi, un pilon al Sistemului Energetic Național, o companie profitabilă, cu aspirații reale de a deveni inclusiv un lider regional în acest sector. Următoarea etapă este selecția unui Consiliu de Supraveghere profesionist și integru, care să dea companiei o viziune strategică și care să sprijine dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție și creșterea eficienței economice”, a afirmat ministrul Energiei.
La rândul său, Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, spune că Hidroelectrica nu are în prezent un Consiliu de Supraveghere independent selectat, iar acest lucru ar putea genera riscuri semnificative pentru companie în viitorul apropiat.
”Suntem îngrijorați să vedem că, deși închiderea procedurii de insolvență era anticipată încă de anul trecut, Hidroelectrica nu are în prezent un Consiliu de Supraveghere independent selectat și numit în conformitate cu Ordonanța 109/2011. Acest lucru ar putea genera riscuri semnificative pentru companie în viitorul apropiat. Îndemnăm Ministerul Energiei să accelereze procesul de numire a unui nou Consiliu de Supraveghere, care ar trebui urmat de numirea unei echipe profesioniste de management executiv. În special acum, după ieșirea din insolvență, Hidroelectrica are nevoie de un management puternic și hotărât, pentru a proteja valoarea creată pe parcursul acestui proces și pentru a genera în continuare valoare pentru acționarii actuali și viitori, în condițiile în care următoarea provocare importantă este listarea cu succes a companiei pe bursele de la București și Londra”, a spus Konieczny, într-un comunicat transmis după anunțul ieșirii companiei din insolvență.
Pe de altă parte, reprezentanții Fondului Proprietatea consideră că ieșirea din insolvență deschide drumul către oferta publică inițială a Hidroelectrica, prima listare a unei companii de stat românești din ultimii doi ani și cea mai mare listare din istoria pieței locale de capital.
”Fondul Proprietatea este un susținător puternic al IPO-ului companiei, care reprezintă un pas major către promovarea bursei locale la statutul de piață emergentă. Fondul Proprietatea susține listarea duală a Hidroelectrica, atât la Bursa de Valori București, cât și la London Stock Exchange, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra pieței de capital românești, și, în același timp, va asigura accesul companiei la o bază mai extinsă de investitori la momentul IPO-ului și ulterior, precum și o vizibilitate mai ridicată. În plus față de participația de 15% pe care statul intenționează să o listeze si pentru a contribui la o listare reușită a companiei, Fondul Proprietatea a propus vânzarea în cadrul IPO-ului a unei participații de 5% din propria deținere de 20%, precum și a unei participații de 3,74% reprezentând drepturile de subscriere ale Fondului în cadrul procesului de majorare a capitalului”, se arată în comunicatul Fondului.
Lansat în decembrie 2005, Fondul Proprietatea a fost creat pentru despăgubirea cetățenilor români ale căror proprietăți au fost confiscate de fostul regim comunist. În urma licitației internaționale anunțate în decembrie 2008, Franklin Templeton Investments a preluat oficial rolul de manager de investiții și administrator unic al Fondului pe 29 septembrie 2010. Fondul se tranzacționează pe Bursa de Valori București din 25 ianuarie 2011 și a fost listat pe segmentul Specialist Fund Market al Bursei de Valori de la Londra prin intermediul certificatelor de depozit (GDR-uri) la data de 29 aprilie 2015.
Hidroelectrica s-a aflat în insolvență din februarie 2014, pentru a doua oară. Compania a mai fost anterior în procedură de reorganizare judiciară în perioada iunie 2012 – iunie 2013.
Cea mai importantă măsură din perioada insolvenței a fost rezilierea celor 11 contracte bilaterale încheiate direct cu mai mulți traderi de energie și consumatori finali, așa-numiții băieți deștepți: Energy Holding, Alpiq Romindustries, Alpiq Romenergie, Energy Financing Team, Alro Slatina, ArcelorMittal Galați, Electromagnetica, Electrocarbon, Euro-Pec, Elsid, Luxten.
Mai departe, după ieșirea din insolvență, Ministerul Energiei, acționarul majoritar al Hidroelectrica, are în vedere listarea la bursă a unui pachet de 15% din acțiunile companiei. Fondul Proprietatea, care este singurul acționar minoritar al Hidroelectrica, evaluează participația sa de 20% la 594 milioane de euro (676 milioane de dolari), ceea ce indică o valoare de 2,97 miliarde de euro pentru întreaga companie. Aceasta ar putea fi prima ofertă inițială primară (IPO) a unei companii de stat din România, de la listarea Electrica, în 2014.
În februarie, Hidroelectrica a angajat compania de consultanță Deloitte pentru servicii de audit financiar asupra situațiilor financiare întocmite pentru perioada 31 decembrie 2015 – 31 decembrie 2017, inclusiv servicii aferente listării la bursă.
În primele cinci luni ale anului, Hidroelectrica a avut o cifră de afaceri de 1,29 miliarde de lei, în scădere cu 18% față de aceeași perioadă a anului trecut, se mai arată în comunicat. Compania a produs în această perioadă o cantitate de energie de 6,9 TWh. Rezultatul financiar a fost mai mic cu 12%, respectiv 560 milioane lei, față de 635 milioane lei înregistrat de societate pe primele 5 luni din 2015.
