Fondul pentru Mediu stă pe un munte de bani și nu face nimic cu ei, decât ”să premieze” rablele. Situația se perpetuează de mai mulți ani, fără nicio explicație oficială pentru această politică, dar cel mai probabil pentru menținerea deficitului bugetar în limitele stabilite. Măsura a debutat în timpul crizei și, între timp, nu s-a schimbat nimic. În aceste condiții, pentru anul viitor se întrevede aceeași situație, având în vedere că deficitul bugetar este unul dintre cele mai mari din ultima perioadă, fiind la limită să fie depășit pragul de 3%.
În acest an, AFM nu a deschis nicio sesiune de depunere de proiecte, cu excepția Programului Rabla, pentru care s-au alocat 200 milioane de lei. În primele trei trimestre ale anului 2015, pentru care există date, Administrația Fondului pentru Mediu a decontat 80,46 milioane de lei în cadrul acestui program, se arată într-un răspuns al AFM către Focus-Energetic.ro. Pentru celelalte proiecte, demarate în anii anteriori, AFM a plătit ale 154,6 milioane de lei, astfel că, în 9 luni, AFM a cheltuit 23% din bugetul întregului an, astfel că se prefigurează alte alte economii ce se vor alătura excedentului mare deja existent.
Potrivit documentului, în perioada menționată, AFM a plătit 114,98 milioane de lei pentru proiecte privind alimentarea cu apă și canalizare, 68.126 lei pentru conservarea biodiversității, 4,67 milioane de lei pentru împădurirea terenurilor degradate, 116.304 lei pentru proiecte de conștientizare publicului, 2,76 milioane de lei pentru închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier, 23,518 milioane de lei pentru ”Casa Verde”, 8,066 milioane de lei pentru parcuri și 423.757lei pentru monitorizarea calității aerului.
Tot în aceeași perioadă, AFM a încasat 717,877 milioane de lei din taxele și contribuțiile impuse prin lege, adică 70% din suma suma preconizată pentru întregul an 2015.
Excedent enorm
Bugetul Adminstrației Fondului pentru Mediului (AFM) în anul 2015 a fost stabilit la 1,017 milirde de lei, dar dispune de un excedent de 1,718 milirde de lei din anii anteriori. Potrivit bugetului de venituri și cheltuieli, AFM se baza pe 669,75 milioane de lei, bani proveniți din timbru de mediu pentru autovehicule. În total, Fondul penru Mediu ar fi trebuit să asigure finanțarea a 17 programe în 2015, în baza aceluiași buget. Două programe se preconiza să se închidă în acest an, cel referitor la creşterea producţiei de energie din surse regenerabile și cel privind închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier. Pentru acest an, cumulat, prin cele două programe ar fi trebuit să se achite 160,785 milioane de lei.
De remarcat, scopul Fondului pentru Mediu este de a susține proiecte pentru creșterea calității mediului. În ultimii ani, activitatea Fondului a fost semiblocată, banii fiind folosiți aproape numai pentru Programul Rabla și puțin pentru proiecte pentru înființarea de parcuri și piste pentru bicicliști, dar numai în perioade electorale. În rest, banii au stat în conturi de stat, astfel că au contribuit la stabilitatea deficituui bugetar. Există și o parte bună a lucrurilor. Fondul pentru Mediu nu poate fi folosit și în alte scopuri decât de mediu, astfel că Guvernul, oricare ar fi fost el, nu a putut lua bani din Fond.
Scrisoare deschisă
Coaliția pentru Mediu, ce reunește 32 de organizații neguvernamentale de mediu, a trimis o scrisoare deschisă noului ministru al Mediului Cristiana Pașca-Palmer și secretarului de stat Corina Lupu, prin care atrage atenția asupra modului în care este folosit Fondul pentru Mediu. ”Realitatea ultimilor ani a demonstrat o constantă deviere de la scopul stipulat în lege, prin sprijinirea unor programe care nu reprezintă prioritățile de protecția mediului din România sau chiar a unor programe dăunatoare în mod direct calității aerului și mediului în general”, se arată în scrisoare.
Activitatea generală a AFM necesită modificări legislative sau instituționale care sunt impuse de ineficienţa endemică a AFM prin folosirea unor fonduri presupuse “pentru mediu” în proiecte care, de fapt, distrug mediul (cum ar fi programul RABLA sau cel de îndiguiri), precum și prin lipsa continuităţii şi predictibilităţii programelor finanţate de AFM. Semntarii documentului atrag atenția, de exemplu, asupra deciziei AFM de a nu mai finanța proiecte de energie regenarabilă. ”Graba cu care s-a luat această decizie, precum și presiunile directe pe care grupul Dacia – Renault le face pentru programul RABLA, ridică serioase semne de întrebare pe care trebuie să le clarificați în mod transparent”, precizează documentul.
Pentru îmbunătățirea activității Fondului, Coaliția pentru Mediu vine și cu soluții, precum prioritizarea programelor finanțate, care să țină seama și de propunerile societății civile, externalizarea procesului de evaluare pentru proiectele depuse la AFM, reformarea conducerii Administrației, prin introducerea condiției ca managementul și conducerea AFM să aibă o experiență dovedită și directă în domeniul protecției mediului. ”Politizarea acestei instituții esențiale a impus tot felul de persoane care nu aveau nimic de a face cu acest domeniu, ceea ce a avut consecințe direct asupra calității programelor administrate de AFM”, se arată în scrisoare.
Coaliția pentru Mediu face și propuneri de modificare a taxelor și contribuțiilor ce sunt plătite Fondului pentru Mediu, pentru eficientizarea sistemului. ONG-urile semnatare consideră taxarea uleiului mineral introdus pe piață nu ajută în niciun fel colectarea, astfel că trebuie introduse bonificații, nu taxe. Colectarea selectivă a deșeurilor municipale nu se realizează, astfel că este nevoie de responsabilizarea întregului lanț, prin introducerea de ținte cantitative procentuale, progresive.
De altfel, legislația privind deșeurile nu este pe măsura posibilităților României. Coaliția pentru Mediu consideră că ”taxa la groapă”, ce se introduce din 2016, ”face jocul marilor salubrizatori și perpetuează lipsa colectării la sursă, prejudiciind simultan și Fondul pentru Mediu cu sume de circa 560 milioane lei, anual”. ”Nu în ultimul rând, lipsa taxării depozitării în condițiile liberalizării totale a circuitului deșeurilor cu începere de la 1 ianuarie 2016, va transforma România în groapa de gunoi a Europei, fiind locul cel mai ieftin în care se pot depozita deșeurile continentului”, susțin ONG-urile.
”Coalitia pentru Mediu din Romania va sprijini orice măsuri administrative, organizatorice, legislative cu privire la protecția mediului în România. Avem speranța că până la urmă vom reuși să găsim o formă prin care contribuțiile partenerilor sociali să fie utilizate”, completează Coaliția pentru Mediu.
