Datele cuprinse în “Buletinul oficial de proprietate industrială, secţiunea Mărci şi Indicaţii geografice”, publicat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), în primele opt luni ale anului, arată că, atunci când vine vorba să-şi promoveze şi protejeze business-ul, oamenii de afaceri români au o imaginaţie ieşită din comun, conform unei analize KeysFin.
De la mărci trăsnite, precum “Sharuieşte fericit“, înregistrată de Telekom, la “Târgul de purici“ şi “Al 9-lea cer“, denumirile de marcă înregistrate în acest an la OSIM pot fi încadrate, fără nicio ezitare, într-o adevărată culegere umoristică.
Competiţia din economie are, câteodată, accente amuzante, se arată în analiză. În primele opt luni din 2015, firmele s-au întrecut în a înregistra tot felul de mărci care mai de care mai interesante.
“Cum totul pleacă de la cele sfinte, avem oameni de afaceri care s-au gândit să-şi asigure încă din start protecţia divină. Aşa au apărut mărcile: La Poarta Raiului, Al 9-lea Cer, Descântecul săptămânii, Focul sacru, dar şi Fuga de Strigoi sau Noua Ordine Vibraţională, o marcă din domeniul educaţiei/cercetării, înregistrată în luna martie 2015. Iar atunci când se simt protejaţi, atacă piaţa cu mărci puternice, populare, cu impact, în genul “Mi-e poftă să fac bine“, se arată în analiza realizată de KeysFin.
Cele mai multe mărci trăznite încearcă să promoveze calităţile unice ale ofertei lor. Dovadă mărcile “Mama mea găteşte mai bine“ şi “Zdravăn moldovenesc, crescut de pământ, pui moldovean, crescut agale în 61 de zile şi oleacă“. Dintre mărcile ceva mai “serioase“, se remarcă “Ospăţul zeilor“, “Eden Juice“ şi “Şcoala legumelor“.
Şi cum o mâncare bună merge cu o băutură pe măsură, anul acesta s-au înregistrat mărcile “Şpriţificator“, “Plăceri răcoritoare“ şi, bineînţeles “Dracoola“.
Toate acestea, probabil, că vizează clienţii de genul “Dorel“, şi el marcă înregistrată de către două companii, pe şase clase de produse şi servicii.
Cum românii ştiu să petreacă, au existat în acest an şi cereri de înregistrare de mărci pentru nunţi, botezuri şi cumetrii – Muzica la nuntă, Prinde-te-n dansul vieţii şi O mărit pe mama soacră sunt alte mărci înregistrate cel puţin originale, la fel ca şi “Drink party sleep repeat“.
Trecând în cu totul alt registru, ajungem “La temelia zilei de mâine“ alături de “Specialişti în îmbinări armonioase“, care lucrează, bineînţeles, cu “Scule Serioase“. Business-ul este “Produs în ţara lui Ştefan cel Mare“, în “Men’s cave“, dar şi în “Vestul sălbatic“.
Cum politica de preţ este cea care dictează, din multe puncte de vedere, business-ul în România, oamenii de afaceri s-au întrecut să înregistreze mărci pe măsură: Revoluţia preţurilor, Preţ inegalabil, Cu ochii-n preţ, Noaptea reducerilor, Devoratorii de preţuri, şi chiar Black Friday în fiecare zi. Astfel că Norocul îţi bate la uşă şi poţi face parte chiar dintre “Bugetarii veseli“ în caz că “No te preocupes“ şi trăieşti în “Zona liberă de indiferenţă“.
“La temelia zilei de mâine“, oamenii de afaceri au abordat, cu încredere, şi latura sentimentală a business-ului, dovadă că au înregistrat mărci care exprimă o adevărată filozofie de viaţă: de la clasicul “Te iubesc“, marcă exclusivă ce aparţine unei firme din Timiş, la “Te iubesc SOFT & FRUITY limited edition Roşu demidulce“ sau “Pupicul de noapte bună“.
Nici sănătatea, un domeniu cât se poate de serios, nu este scutit de mărci speciale. De la “Abil cu durerea“ şi “Serviciu cu suflet“, astfel de servicii te pot duce, bineînţeles, spre “O viaţă fericită“.
Iar dacă toate astea nu te ajută, atunci “Învaţă să zbori“, marcă înregistrată, pentru ca viaţa atârnă de “Aţa păianjenului“.
“Imaginaţia românilor în materie de denumiri de mărci nu are, practic, limite, indiferent de domeniu. Faptul că se înregistrează astfel de denumiri înseamnă că există un public care rezonează la astfel de mesaje şi că sunt domenii în care aceste mărci fac diferenţa prin caracterul lor“, afirmă analiştii de la KeysFin.
Informaţiile fac parte din barometrul privind starea business-ului românesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
“Legea este foarte permisivă în ce priveşte categoriile de semne ce pot fi înregistrate ca marcă, astfel că paleta este mai mult decât tentantă pentru un viitor titular de marcă. Semne precum literele, cifrele, formele tridimensionale, culorile, hologramele, numele de persoane, pot constitui mărci. Această libertate are însă preţul ei, miza putând consta chiar în identitatea companiei sau în cea a produsului oferit pe piaţă“, spune Laura Leonte, avocat specializat în proprietate intelectuală şi drepturi de autor.
