„România nu poate elimina cărbunele din mixul energetic”, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, în cadrul conferinţei „Oportunitatea dezvoltării energiei regenerabile în contextul eficienţei energetice: pro şi contra”, organizată de Grupul de presă MediaUno. Pe de altă parte, acesta a propus ca Fondul de eficienţă energetică să fie alimentat din tarifele de transport şi distribuţie a energiei şi gazelor naturale.
Conform deputatului PSD, Uniunea Europeană şi, în consecinţă, România, trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, unele dintre soluţii referindu-se la producerea de energie din surse regenerabile, precum şi sporirea eficienţei energetice. Totuşi, producţia din surse regenerabile, în special cea eoliană, este greu de prognozat, ceea ce conduce la aparţia unor probleme în funcţionarea în siguranţă a sistemului energetic naţional. În consecinţă, producţia pe bază de cărbune este esenţială pentru securitatea energetică a ţării. „Nu se poate trece în totalitate producţia de energie pe bază de cărbune pe gaze. România nu poate elimina cărbunele din mixul energetic”, a spus Iulian Iancu.
El a făcut aceste precizări în contextul în care a reamintit că, la sfârşitul anului, la Paris, va avea loc reuniunea COP21, practic, o continuarea Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a limita schimbările climatice.
Conform preşedintelui Comisiei de Industrii, Uniunea Europeană este cel mai mare importator mondial de materii prime energetice, cheltuind, anual, circa 406 miliarde de dolari în acest sens. Pe locul doi în acest „top” se găseşte China (270 miliarde dolari), urmată de Japonia (236 miliarde dolari) şi Statele Unite (199 miliarde dolari). De aceea, UE şi-a prioritizat acţiunile, în special în ceea ce priveşte cercetarea/dezvoltarea, cele mai importante domenii fiind energiile regenerabile, protejarea consumatorilor, eficienţa energetică, transporturile, captarea şi stocarea CO2 şi energia nucleară.
Ca ţară membră UE, şi România va avea aceleaşi priorităţi. Pentru creşterea eficienţei energetice, în prezent, se modifică legislaţia din domeniu. Prezentă la conferinţă, Felicia Răcăşanu, director general în cadrul Ministerului Energiei, a anunţat că o problemă încă nerezolvată este cea a înfiinţării, finanţării şi utilizării Fondului pentru Eficienţă Energetică. În acest sens, se doreşte înfiinţarea unei comisii interministeriale care să rezolve problema.
„O parte din tarifele de transport şi distribuţie a energiei şi gazelor naturale ar putea finanţa acest Fond”, a propus Iulian Iancu.
La rândul său, Emil Calotă, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a declarat că nu numai la nivel naţional, ci şi comunitar, legislaţia în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice se modifică destul de des, ceea ce induce o lipsă de predictibilitate pentru investitori. Pe de altă parte, acesta a pus problema cogenerării de înaltă eficienţă, o altă modalitate de a creşte eficienţa energetică, menţionând că în privinţa căldurii, aceasta reprezintă o piaţă locală şi nu una naţională sau regională, cum este cazul energiei electrice sau al agzelro naturale. „Din păcate, la nivel local nu există o viziune pe termen mediu şi lung privind problema încălzirii şi răcirii clădirilor”, a mai spus Emil Calotă.
Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Mihai Albulescu, a declarat că se doreşte înmagazinarea a 2,5 miliarde mc de gaze, pentru a trece cu bine perioada de iarnă. Mai mult, Guvernul doreşte un „buffer” de circa 300-400 milioane mc de gaz, pentru a le utiliza în momentele de cerere foarte mare.
