Poluarea aerului costă Franța mai mult de 100 de miliarde de euro anual, sumă ce include cheltuielile pentru sănătate, absenteismul din companii sau declinul recoltelor, potrivit unei evaluări efectuate de o comisie de anchetă a Senatului francez, informează AFP, preluată de Agerpres. Se pare că Parisul se pregăteşte pentru COP 21. Reamintim, Capitala Franţei va găzdui cea de-a 21-a Conferinţă a părţilor la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (Paris Climat 2015), care va avea loc între 30 noiembrie şi 11 decembrie. Acordul interguvernamental ce se aşteaptă să se semneze la Paris va fi continuatorul Protocolului de la Kyoto, care şi-a începtat valabilitatea în 2012, dar, de atunci, statele cele mai mari poluatoare nu au ajuns la un consens privind ţintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ”vinovate” de poluare, cu toate consecinţele ce decurg de aici.
Poluarea aerului „nu este o aberație sanitară, ci o aberație economică”, a arătat Comisia de anchetă prezidată de Jean-François Husson, al cărei raportor este Leila Adchi, în raportul „Poluarea aerului: costul inacțiunii”.
Aceasta reprezintă „un cost major”, luând în calcul cheltuielile de sănătate pentru tratarea patologiilor poluării, impactul absenteismului asupra productivității muncii din întreprinderi, recoltele mai mici, pierderea biodiversității sau întreținerea clădirilor degradate.
Costurile totale de sănătate generate de poluarea aerului vor fi „între 68 și 97 miliarde de euro pe an”, conform raportului bazat pe datele programului ”Air pur pour l’Europe” al Comisiei Europene, în timp ce costurile non-sanitare sunt estimate la 4,3 miliarde euro. Numai poluarea aerului din interior are un cost de 19 miliarde de euro pe an, notează AFP.
Impactul asupra sistemului de sănătate francez este de minimum de 3 miliarde de euro, relevă raportul, care include cheltuielile pentru tratamentul astmului bronșic dat de poluare, anumite tipuri de cancer și taxele de spitalizare.
Dar costul total este mult subestimat, a declarat pentru AFP, Ledla Adchi, pentru că Franța „a rămas în urmă” și „nu are cercetare pe aceasta temă”. Efectele asupra sănătății ale anumitor poluanți sunt puțin cunoscute, mai ales „efectul de cocktail” al prezenței mai multor poluanți.
„Aerul este, în general, mai puțin poluat”, dar „poluarea a schimbat natura”, fiind mai puțin prezentă în zonele industriale, însă prezentă difuz prin transportul public, încălzire, agricultură și aerul de interior, se afirmă în raport.
Comisia enumeră 61 de măsuri, pledând pentru ”o veritabilă fiscalizare ecologică” și pentru ”completarea normelor existente” slab definite sau care nu acoperă întreaga gamă de poluanți cunoscuți.
În domeniul transporturilor, se preconizează inclusiv alinierea progresivă a fiscalizării benzinei și motorinei până în anul 2020, precum și introducerea unei taxe pe emisiile de azot, oxizi de azot și particule fine.
De asemenea, raportul dorește să accelereze sprijinul pentru transportul curat (vehicule hibride și electrice, transportul feroviar de marfă, rulajul avioanelor).
În agricultură, Comisia recomandă studierea în mod special a cauzelor ratelor mari de mortalitate în rândul agricultorilor din cauza anumitor tipuri de cancer și un control mai bine efectuat al dispersiilor de poluanți, mai scrie AFP.
