România s-a mai ales cu un proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) din cauza faptului că nu a transpus în dreptul intern o directivă referitoare la vehiculele scoase din uz. Ţara noastră mai are un proces pe rolul instanţei comunitare, şi tot pentru măsuri neîndeplinite cu privire la protecţia mediului. Dacă nu se rezolvă repede situaţia, România va trebui să plătească penalităţi.
Comisia Europeană a trimis România în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul intern actul normativ revizuit al UE privind vehiculele scoase din uz. “Demontarea şi reciclarea vehiculelor vor deveni mai ecologice prin Directiva privind vehiculele scoase din uz, care interzice utilizarea anumitor substanţe periculoase în vehiculele introduse pe piaţă după 1 iulie 2003. Actul normativ revizuit prelungeşte o exceptare de la această interdicţie, şi anume utilizarea plumbului în anumite componente ale vehiculelor”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.
Statele membre au avut obligaţia de a adopta actele cu putere de lege necesare pentru asigurarea conformităţii cu directiva până la 22 august 2013. După ce a depăşit acest termen, România a primit o scrisoare de punere în întârziere la 27 septembrie 2013, urmată de un aviz motivat la 11 iulie 2014. “La mai mult de un an şi jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislaţia naţională, în ciuda eforturilor depuse de România”, precizează comunicatul. Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a UE.
România are un singur proces pe rolul CJUE, pentru neîndeplinirea obligaţiei de a transpune în dreptul său intern legislaţia revizuită a UE privind deşeurile de ambalaje.
Operele orfane nu sunt protejate
Ţara noastră a mai primti şi două avize motivate. Primul se referă la drepturile de autor, prin intermediul Agendei digitale. Comisia Europeană a solicitat Belgiei, Ciprului, Luxemburgului, Poloniei, României şi Sloveniei să pună în aplicare Directiva UE 2012/28/CE privind operele orfane, se arată în comunicatul Comisiei. Operele orfane sunt opere cum ar fi cărţile, ziarele sau articolele din reviste şi filmele care sunt protejate prin drepturi de autor, dar ai căror autori sau alţi titulari de drepturi nu sunt cunoscuţi sau nu pot fi localizaţi sau contactaţi pentru a obţine permisiunea de utilizare a operelor lor.
Şase state membre, printre care şi România, încă nu au comunicat Comisiei măsurile de transpunere a Directivei în dreptul intern, care ar fi trebuit să fie adoptate până la 29 octombrie 2014. Prin urmare, Comisia a decis să trimită avize motivate ţărilor care nu au respectat termenele. Dacă nu iau măsuri în termen de două luni, Comisia poate decide să trimită aceste ţări în faţa Curţii de Justiţie a UE şi să propună sancţiuni financiare, precizează comunicatul.
Atenţie pentru bănci
Cel de-al doilea aviz motivat se referă la aplicarea normele UE în materie de redresare şi rezoluţie a instituţiilor bancare. În această situaţie se află 11 state membre, printre care şi România. “Această directivă (2014/59/UE) este un element central al noului cadru de reglementare al UE, care a fost instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur şi mai solid în urma crizei financiare”, se arată în document.
Directiva stabileşte normele şi procedurile pe care statele membre trebuie să le adopte pentru a atenua şi a gestiona intrarea în dificultate a băncilor şi a firmelor de investiţii. Aceasta oferă instrumentele şi competenţele necesare pentru a garanta că băncile aflate în pragul insolvenţei pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească pentru menţinerea stabilităţii financiare.
Termenul pentru punerea în aplicare a directivei în dreptul intern a fost 31 decembrie 2014, care a fost depăşit de cele 11 state. “Dacă ţările respective nu iau măsurile necesare în termen de două luni, Comisia va putea hotărî să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene”, completează comunicatul.
Avizul motivat este cea de a doua etapă a procedurii de infringement, ce se poate finaliza cu un proces la CJUE. Procedurile de infringement sunt deschise împotriva statelor membre care nu respectă legislaţia comunitară şi finalizarea lor presupune plata unor penalităţi de către statele care nu se conformează normelor.
