Încă o dată se dovedeşte că autorităţile statului sunt „una hăis şi alta cea”! Curtea de Conturi acuza, la mijlocul anului 2012, că E.On, Enel şi CEZ nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a cinci filiale Electrica în privinţa investiţiilor. Pe de altă parte, Ministerul Energiei arată că aceste companii nu numai că au făcut investiţiile promise, ba chiar le-au şi depăşit! Astfel, se pare că, la noi, „nu ştie stânga ce face dreapta”!
În noiembrie 2013 apărea, public, un raport al Curţii de Conturi, realizat în iulie 2012, privind „modul de îndeplinire de către părţi a clauzelor cuprinse în contractele de privatizare la societăţile comerciale al căror obiect de activitate priveşte energia electrică”.
Curtea de Conturi acuza Enel, CEZ şi E.On că nu au respectat contractele şi că nu au realizat investiţiile asumate („nerespectarea de către Cumpărător a obligaţiilor contractuale privind realizarea volumului de investiţii”). Mai mult, instituţia de control arăta că statul român avea de recuperat de la cei trei investitori strategici 2 miliarde de euro, banii reprezentând penalităţi pentru că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate. De altfel, reprezentanţii autorităţilor au anunţat, la acel moment, că s-au adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris pentru a recupera prejudiciul.
De remarcat, toate contractele de vânzare/cumpărare de acţiuni prevedeau obligaţii de investiţii pentru primii 5 ani de la tranzacţie, astfel că şi Curtea de Conturi s-a referit la această perioadă.
Reamintim, în anul 2004, grupul italian Enel a plătit 36 de milioane de euro pentru pachetele de câte 24,6% din acţiunile Banat şi Dobrogea achiziţionate şi 76 de milioane de euro pentru titlurile nou emise, special pentru această tranzacţie, astfel încât grupul italian a ajuns la majoritatea de 51% în ambele filiale Electrica. Cele 76 de milioane de euro au intrat în conturile companiilor deţinute de Enel, urmând să fie utilizate pentru investiţii. În anul 2008, Enel a achiziţionat direct de la Electrica 50% din acţiunile Electrica Muntenia Sud, pentru 395 milioane euro, şi a subscris noi acţiuni la majorarea de capital social, cu suma de 425 milioane euro, ajungâng să deţină 64,4% din titluri. Cele 425 milioane de euro au rămas în compania deţinută de italieni urmând, de asemenea, să fie utilizate pentru investiţii.
În 2005, când a cumpărat Electrica Moldova, EON a plătit 31,37 milioane euro pentru plata acţiunilor şi alte 68,62 milioane euro pentru acţiunile nou emise, sumă ce urma să fie utilizată în retehnologizarea şi modernizarea reţelei electrice care deserveşte clienţii din Moldova.
Potrivit contractului de privatizare al Electrica Oltenia, din aprilie 2005, CEZ a plătit 47,37 milioane euro pentru acţiuni, alte 103,62 milioane euro reprezentând preţul de subscriere pentru acţiunile nou emise.
Ministerul Energiei contrazice Curtea de Conturi
Într-un răspuns de luna trecută (vezi document – rapuns Min Energiei si ANRE) al Ministerului Energiei, semnat de ministrul Andrei Gerea, dat la o interpelare a deputatului UNPR Florin Gheorghe, se arată nu numai că aceste companii şi-au realizat investiţiile asumate, ba chiar le-au şi depăşit! Practic, Ministerul Energiei contrazice Curtea de Conturi.
Astfel, conform răspunsului Ministerului Energiei, bazat pe datele obţinute de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) şi ale Electrica SA, investiţiile realizate de Enel la fosta Electrica Banat în reţelele de înaltă, medie şi joasă tensiune, în perioada 2005 – 2009, s-au ridicat la 642.129.000 lei, faţă de planul de afaceri asumat, în care se prevedeau investiţii de 232.093.000 lei. La Enel Dobrogea, în aceeaşi perioadă, s-au investit 514.216.000, faţă de planul de 269.393.000 lei. În Muntenia Sud, Enel a investit, în perioada 2009 – 2011, 1.598.396.000 lei, faţă de programul de 921.612.000 lei.
E.On a investit, în 5 ani, în fosta Electrica Moldova, 685.200.000 (faţă de planul asumat de 582.500.000 lei), iar CEZ a investit, în fosta Electrica Oltenia, 676.300.000 lei (faţă de programul iniţial, care prevedea investiţii de 611.900.000 lei).
Ministerul Energiei concluzionează că, la Enel Distribuţie Muntenia, în trei ani, faţă de investiţiile asumate, în sumă de 218 milioane euro, s-au realizat investiţii în valoare de 378,1 milioane euro. La Enel Distribuţie Banat s-au realizat, în 5 ani, investiţii de 642,1 milioane lei, faţă de un program asumat de 323,3 milioane lei, în timp ce la Enel Distribuţie Dobrogea, volumul investiţiilor asumate pe o perioadă de 5 ani era de 269,4 milioane lei şi s-au realizat 514,2 milioane lei.
La E.On Distribuţie Moldova, în 5 ani, s-au realizat investiţii de 685,2 milioane lei, faţă de un volum asumat de 582,5 milioane de lei, iar CEZ Distribuţie Oltenia a investit, în 5 ani, 676,3 milioane lei, faţă de 611,9 milioane lei, cât îşi asumase.
Ministerul arată şi că investiţiile au condus la scăderea minutelor de întrerupere. Astfel, dacă în 2010, la Muntenia Sud se înregistrau 569 minute de înrerupere în furnizarea electricităţii, în 2013 au scăzut la 244; în Banat, de la 597 minute, întreruperile au coborât la 256 minute, iar la Dobrogea, de la 597 minute, la 249 minute. La CEZ, de la 1.216 minute de întrerupere (planificate şi neplanificate), în 2008, au coborât la 1027 în 2013.
În ceea ce priveşte investiţiile realizate de distribuitorii de gaze naturale, GDF Suez (care deţine fosta Distrigaz Sud) a investit 1.182.770.108 lei în perioada 2005 – 2010, faţă de 663.245.632, cât reprezenta majorarea de capital din care trebuia să realizeze investiţii.
În Distrigaz Nord, E.On a investit, în perioada 2005 – 2010, 691,7 milioane de lei, faţă de 635,8 milioane lei, cât ar fi trebuit, conform contractului de privatizare (sumă rezultată din majorarea de capital).
Astfel, conform Ministerului Energiei, în distribuţiile de energie electrică şi gaze naturale s-au investit, de la privatizare şi până în anul 2013, 6 miliarde de lei, practic, dublu faţă de investiţiile asumate, în valoare de 3,25 miliarde de lei.
