CEZ trebuie să achite, cu titlu de daune, aproximativ 6 milioane de euro, plus cheltuieli de judecată, către Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), succesoare în drepturi a Electrica SA, după ce Tribunalul Arbitral de la Paris a admis parțial acțiunea înaintată de către societatea aflată în subordinea statului, a precizat SAPE într-un comunicat de presă. Totuşi, având în vedere că SAPE ceruse 81 milioane de euro, iar tribunalul arbitral a admis numai 7% din sumă, practic, CEZ câştigă în faţa SAPE.
”Tribunalul Arbitral de pe lângă Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Camera Internațională de Comerț din Paris a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a.s. a două din cele mai importante obligații ale sale din Contractul de privatizare, obligații care au stat la baza încheierii contractului de privatizare a Electrica Oltenia cu CEZ a.s.; Tribunalul a obligat CEZ a.s. la plata către SAPE a unor sume semnificative cu titlu de daune. Astfel, acțiunea SAPE a fost admisă în parte, CEZ a.s. fiind obligată să plătească către SAPE aproximativ 5,7 milioane de euro cu titlu de daune, la care se adaugă o dobândă contractuală anuală, de 3,116% (calculată din data de 8 octombrie 2012 până la data plății efective a daunelor), precum și la suportarea a 50% din costurile arbitrale (217.500 de dolari)”, se arată în comunicat.
Potrivit SAPE, obligațiile pe care Tribunalul Arbitral le-a indicat a fi neîndeplinite de către investitorul CEZ a.s. sunt esențiale pentru Contractul de privatizare. Prima dintre acestea se referă la utilizarea Prețului de Subscriere pentru finanțarea investițiilor, iar, astfel, Tribunalul a obligat CEZ a.s. să plătească daune pentru faptul că nu a făcut dovada utilizării sumei de 103,6 milioane de euro pentru a finanța modernizarea, retehnologizarea și dezvoltarea activității Electrica Oltenia, așa cum se angajase prin contractul de privatizare.
”Cea de-a doua încălcare se referă la neîndeplinirea indicatorilor din Planul de Afaceri Inițial al Electrica Oltenia. Documentul care a stat la baza selectării CEZ a.s. ca investitor strategic al Electrica Oltenia a fost chiar Planul de Afaceri Inițial, plan pe care CEZ a.s. l-a propus pentru societatea privatizată pentru a-l aduce la îndeplinire în decurs de 5 ani de la privatizare, dar pe care însă nu l-a adus la îndeplinire, invocând faptul că respectarea acestuia nu ar fi fost obligatorie”, a explicat SAPE.
Reamintim, grupul ceh CEZ a plătit, în 2005, suma de 62,8 milioane de euro pentru achiziţia directă a 24,62% din capitalul Electrica Oltenia, iar, în urma unei majorări de capital de 103,6 milioane de euro, a ajuns la o participaţie de 51%.
CEZ anunțase că Tribunalul Arbitral de la Paris a respins majoritatea plângerilor formulate de Electrica în litigiul privind privatizarea Electrica Oltenia. „Aceasta este încă o procedură de arbitraj câștigată, cea de-a treia, prin care CEZ și-a protejat interesele din portofoliul extern”, se arăta într-o informare a CEZ.
Potrivit CEZ, în cadrul arbitrajului, Electrica a solicitat plata a peste 81 de milioane de euro pentru „presupusa neîndeplinire” de către CEZ a obligațiilor derivate din contractele de privatizare semnate în 2005 – 2009, prin care CEZ a achiziționat filiala de distribuție a energiei electrice Electrica Oltenia.
„Pe parcursul arbitrajului, CEZ a ridicat obiecții și a demonstrat, în conformitate cu cerințele de fond și procedură, că și-a îndeplinit majoritatea obligațiilor și angajamentelor din contractul de privatizare, fapt confirmat și de curtea de arbitraj”, se mai spunea în informare.
Curtea a admis doar capete de cerere minore din plângerea formulată de Electrica, care „nu sunt de natură materială”, preciza CEZ.
Acţiuni şi împotriva Enel şi Eon
Electrica a iniţiat acţiuni la Curtea de Arbitraj din Paris şi împotriva Enel şi E.ON, companii care au cumpărat în 2005 filiale ale distribuitorului de energie deţinut de stat. Penalităţile cerute de Electrica de la Enel (Italia), E.ON (Germania) şi CEZ se apropie de 2 miliarde euro.
Astfel, mai există pe rolul Curţii de Arbitraj de la Paris litigii în care reclamă neîndeplinirea obligaţiilor din contractele de privatizare ale Electrica Muntenia Sud, Electrica Moldova, Electrica Banat și Electrica Dobrogea de către cumpărătorii Enel și E.ON.
Potrivit unui raport de control al Curții de Conturi din 2012, statul român ar fi avut de recuperat de la companiile CEZ, E.ON şi Enel 2 miliarde de euro, bani reprezentând penalităţi pentru faptul că cele trei companii nu şi-au respectat angajamentele asumate în contractele de privatizare a filialelor Electrica.
Cele trei companii s-au angajat să investească sute de milioane de euro în retehnologizarea distribuitorilor de energie achiziționați, însă Curtea de Conturi susține că investițiile nu au fost efectuate din fondurile proprii ale companiilor, ci din banii produşi de filialele pe care le-au cumpărat. În replică, cele trei companii s-au apărat spunând că și-au îndeplinit toate obligațiile prevăzute de contractele de privatizare.
Potrivit Curții de Conturi, preţul energiei electrice nu ar fi trebuit să crească dacă cele trei companii îşi respectau promisiunile.
Același raport din 2012 al Curții de Conturi arată că statul român nu a urmărit respectarea contractelor de privatizare a filialelor de distribuție ale Electrica, consecința fiind că nu a încasat dividendele care i se cuveneau din profiturile consemnate de societățile respective până la transferul către cumpărători al drepturilor de proprietate asupra acțiunilor vândute și, de asemenea, nu a aplicat penalitățile prevăzute în contractele de privatizare pentru nerespectarea de către cumpărători a unor clauze contractuale.
Curtea precizează în raport că a sesizat organele de cercetare penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale.
Astfel, în cazul privatizării Electrica Banat și Electrica Dobrogea, cumpărate de italienii de la Enel, s-au prelungit, prin Hotărâri de Guvern, cu 120 de zile termenii de îndeplinire a clauzelor suspensive prevăzute în contractele de privatizare, însă Electrica SA, controlată de statul român, în calitate de vânzător, nu a luat măsuri pentru încheierea de acte adiționale la respectivele contracte, se afirmă în raportul anual pe 2012 al Curții de Conturi.
Curtea de Conturi arată, în acelaşi raport, că, urmare a neactualizării clauzelor din contractele de privatizare conform celor prevăzute în Hotărârile de Guvern, în contractele de privatizare a rămas stipulată doar obligativitatea cumpărătorului de a aproba dividende aferente anului 2004, fără a se prevedea şi obligaţia repartizării de dividende şi pentru anul 2005, până la data transferului dreptului de proprietate asupra acţiunilor către cumpărător (dată la care cumpărătorul Enel S.p.A. a devenit acţionar majoritar).
„Faţă de cele sus prezentate, s-a constatat că SC Electrica SA nu a încasat, de la SC Electrica Banat SA și SC Electrica Dobrogea SA, dividende aferente anului financiar 2004, în limitele veniturilor înregistrate pentru anul 2004, precum şi dividende aferente anului 2005, proporţional cu numărul de luni în care vânzătorul a fost acţionar unic”, se afirmă în raportul Curții de Conturi.
În 2004, Electrica Banat a consemnat un profit net de 114,536 milioane lei, iar Electrica Dobrogea – de 74,472 milioane lei. În 2005, cele două societăți au înregistrat profituri nete de 84,928, respectiv 84,607 milioane lei.
În concluzie, Curtea de Conturi constată nerespectarea clauzelor contractuale privind constituirea și repartizarea dividendelor și recomandă stabilirea întinderii prejudiciilor create Electrica SA prin neplata acestor dividende și prin neaplicarea de penalități pentru nerespectarea acelor clauze contractuale de către cumpărători, precum şi dispunerea de măsuri pentru recuperarea lor.
„De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală, faptele constatate prezentând indicii de încălcare a legii penale”, conchide Curtea de Conturi.
Împotriva deciziei Curţii de Conturi, SC Electrica SA a formulat contestaţie, care a fost respinsă, prin încheiere, de către Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curţii de Conturi. Împotriva încheierii, SC Electrica SA a formulat acţiune în instanţă.
În septembrie anul trecut, Departamentul pentru Energie a fost informat de către SAPE că Tribunalul Internaţional de Arbitraj de la Paris a admis cererea de arbitraj în cazul Enel.
„SAPE solicită Enel plata unei sume de 521,583 milioane de euro, invocând Opţiunea “Put”, exact aşa cum a fost deja stabilit prin hotărârea de Guvern nr. 1163/27.11.2012. Opţiunea “Put” prevede că Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra un pachet de 13,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud, în conformitate cu mecanismul de stabilire a preţului, cuprins în contractul de privatizare semnat în iulie 2007”, se arăta într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.
SAPE este o societate în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înființată în anul 2014, ca urmare a divizării parțiale a Electrica înainte de listarea la bursă. Societatea gestionează pachetele minoritare de acțiuni deținute de stat la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.
