Vânzarea Palatului Telefoanelor nu este o prioritate pe agenda grupului Telekom România, a declarat directorul general al Telekom România, Nikolai Beckers, la prezentarea rezultatelor pentru anul 2014 şi a strategiei pentru 2015, el menționând că nu poate da un răspuns dacă imobilul aflat în centrul Capitalei va fi vândut în 2015. El a afirmat că a fost demarată o licitaţie pentru vânzarea acestui imobil, licitaţie care a expirat fără ca Palatul Telefoanelor să fie vândut.
„Palatul Telefoanelor este o clădire care la acest moment nu se află într-o stare foarte bună. Acest subiect stârneşte emoţii, pe unele le înţeleg, pe altele nu. În acest an vom avea discuții în board cu acționarii legate de acest subiect, iar dacă se va lua o decizie în acest sens licitaţia va fi reluată”, a spus Beckers.
Telekom România a vândut anul trecut 28 de active în valoare de 11,6 milioane euro, iar pentru acest an estimează că va vinde active în sumă de 25-29 milioane euro, iar aici intră și hotelurile deținute de companie.
CEO-ul Telekom România a subliniat însă că, în prezent, pe agenda Telekom România nu figurează ca prioritate vânzarea imobilului.
În februarie, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Grindeanu, a declarat că sumele obţinute din eventuala vânzare a Palatului Telefoanelor, dar şi de pe urma altor clădiri din patrimoniul naţional, ar trebui să rămână în România pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.
„Statul român, în principiu, poate să-şi exercite dreptul de preempţiune din punct de vedere legal nu doar în ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, ci pe orice imobil care face parte din patrimoniul naţional (…) Dacă statul român sau Guvernul îşi declină acest drept, se poate merge către autorităţile locale, în cazul de care aminteaţi dvs. (vânzarea Palatului Telefoanelor – n. r.), Primăria Municipiului Bucureşti (…) Îmi doresc (…) ca toate aceste venituri care s-ar câştiga din valorificarea unor proprietăţi imobiliare să rămână în România, să poată fi utilizate pentru creşterea competitivităţii acestei companii (Telekom România – n. r.), unde statul român deţine 46%, şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Am solicitat reprezentanţilor noştri din Consiliul de Administraţie să solicite companiei strategia pe care o are – sau dacă nu o are – să o elaboreze, astfel încât aceste condiţii, pe care vi le-am amintit mai devreme, să se îndeplinească. Altfel, doar valorificarea unor anumite proprietăţi imobiliare şi îmbunătăţirea anumitor indici ai acestei companii din vânzarea acestora pe mine nu mă satisface şi nici nu vom fi de acord (…)”, a explicat Grindeanu.
Întrebat în ce stadiu se află interesul Telekom de a valorifica Palatul Telefoanelor, ministrul pentru Societatea Informaţională a precizat că, la momentul actual, nu e nimic clar în privinţa ofertei.
„În ceea ce priveşte Palatul Telefoanelor, nu prea a mai fost interes din partea companiei respective. Îmi spuneau colegii noştri din Consiliul de Administraţie că nu s-a mers până la capăt la sfârşitul anului trecut, astfel încât nu a mai fost pe ordinea de zi (…) Ceea ce pot să vă spun în acest moment este că, din informările pe care mi le-au făcut colegii noştri din Consiliul de Administraţie, e că acest proces a părut foarte rapid pe finalul anului trecut, dar lucrurile nu mai par aşa de prioritare. Nu e nimic clar legat de oferta respectivă. Cert este că eu îmi doresc câteva lucruri nu doar vizavi de acest imobil, ci şi faţă de orice alt imobil din ţara noastră, care este gestionat în acest mod. Îmi doresc un proces transparent, astfel încât orice dezvoltator imobiliar să poată să acceseze informaţiile rapid, să poată să facă o ofertă conformă cu realitatea”, a adăugat el.
În data de 17 octombrie 2014, s-a finalizat dezbaterea publică privind procesul decizional de exercitare din partea MSI a dreptului de preempţiune al statului cu privire la Palatul Telefoanelor, clădire scoasă la vânzare de Telekom Romania Communications, în proprietatea căreia se află. Nota de analiză tehnică urma să fie prezentată într-una dintre şedinţele de Guvern.
Telekom Romania Communications a informat, pe 24 septembrie 2014, că scoate la vânzare prin licitaţie trei proprietăţi din centrul Bucureştiului, respectiv Palatul Telefoanelor, clădirea Tandem şi proprietatea din strada Matei Millo, preţul de pornire fiind de 21,6 milioane de euro.
Valoarea de piaţă a pachetului este la nivelul altor proprietăţi similare ca dimensiune şi relevanţă şi a fost stabilită de evaluatori independenţi. Tranzacţia urma să fie derulată prin intermediul unei licitaţii, iar câştigătorul să fie entitatea cu cea mai avantajoasă ofertă atât în ceea ce priveşte preţul, cât şi alte condiţii relevante în context.
MSI a atras, atunci, atenţia asupra faptului că, în conformitate cu ordinul ministrului Culturii nr. 2314/2004, imobilul „Palatul Telefoanelor” se află pe lista monumentelor istorice, iar clădirile monument istoric pot fi vândute numai după permiterea exercitării dreptului de preempţiune al statului român (în cazul în care Ministerul Culturii nu îşi exercită acest drept în termenul prevăzut de legislaţie, acest drept se transferă autorităţii locale), sub sancţiunea nulităţii absolute a vânzării.
Potrivit MSI, printr-o notă trimisă în luna iunie 2014, societatea Romtelecom a informat ministerul cu privire la faptul că Palatul Telefoanelor este clădire monument istoric şi că, după obţinerea aprobării vânzării de la Consiliul de Administraţie al societăţii, Romtelecom are obligaţia de a înştiinţa statul român, prin Ministerul Culturii, asupra intenţiei de vânzare.
Ministerul de resort a menţionat că, în prezent, în imobilul „Palatul Telefoanelor” sunt în funcţiune echipamente critice de comunicaţii a căror co-locare este deosebit de costisitoare, iar din punct de vedere tehnic necesită măsuri speciale.
Investiții de peste 160 milioane euro în acest an
Grupul Telekom România va investi în acest an peste 160 milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, pentru a stimula convergenţa fix-mobil, a mai spus şeful grupului, Nikolai Beckers.
„În 2015 vom direcţiona cea mai mare parte a investiţiilor prevăzute, de peste 160 de milioane de euro, pentru a continua dezvoltarea reţelei. O parte din acest buget va veni din exploatarea activelor colaterale, precum portofoliul imobiliar şi vechea infrastructură de cupru, care vor genera capitalul necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Practic, în acest an, fiecare metru de tehnologie veche, precum cuprul, va fi transformat într-un altul nou, modern, precum tehnologia FTTH”, a afirmat Beckers, într-o conferinţă de presă.
La nivelul anului trecut, investiţiile grupului au atins 170 milioane de euro.
Şeful grupului a spus că ofertele integrate reprezintă viitorul în industria telecom.
„Pe scurt, povestea serviciilor noastre convergente fix-mobil este următoarea: totul de la un singur furnizor, cea mai bună valoare, maximum de confort, cu o singură factură, un singur call center şi o ofertă de terminale atractivă. Nu ne vom opri însă aici: vom îmbunătăţi procesele, vom extinde oferta de produse şi ne vom asigura că le vom oferi clienţilor noştri de pachete fix-mobil cel mai bun şi mai rapid serviciu în call center. În curând, aceşti clienţi vor fi preluaţi în call center în mai puţin de 10 secunde”, a spus şeful Telekom România.
De la lansarea brandului T pe piaţa românească, în septembrie 2014, şi până la finele anului trecut, Telekom Romania a câştigat 46.000 de clienţi pentru pachetele convergente fix-mobil, conform datelor grupului.
Potrivit lui Beckers, Telekom România va continua migrarea către tehnologia IP (Internet Protocol) a clienţilor actuali.
De asemenea, grupul va continua extinderea reţelei bazate pe fibră optică (FTTH/FTTB). Numărul estimat de locuinţe acoperite cu fibră optică până la finalul anului este de un milion, în timp ce până la finalul anului 2016 acoperirea va atinge două milioane de gospodării.
„Pe segmentul mobil, acoperirea 4G se va dubla până la finalul anului”, a mai spus Beckers.
El a afirmat că procesul de monetizare a activelor colaterale ale grupului, cu scopul de a finanţa creşterea companiei, va genera venituri pentru activităţile principale.
„Vânzarea anumitor proprietăţi în cursul anului 2015 este estimată să genereze zeci de milioane de euro pentru investiţii în creşterea calităţii reţelei”, a spus reprezentatul grupului.
În septembrie 2014, Telekom Romania Communications, divizia care acoperă operaţiunile fixe, şi Telekom Romania Mobile Communications, divizia mobilă, au devenit noile denumiri ale operatorilor Romtelecom şi Cosmote România, schimbarea fiind parte a procesului de adoptare a brandului „Telekom” al grupului german Deutsche Telekom.
Telekom Romania Communications este unul dintre cei mai mari operatori locali de telecomunicaţii. Acţionari sunt grupul elen OTE – 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională – 44,99%.
Telekom Romania Mobile Communications are ca acţionari Cosmote Group, parte a OTE Group – 70% şi Romtelecom – 30%.
Telekom Romania este un brand care aparţine Deutsche Telekom, unul dintre cei mai mari jucători de profil la nivel mondial, cu peste 151 milioane de clienţi pentru servicii mobile, 30 milioane de linii fixe şi peste 17 millioane linii broadband (la 31 decembrie 2014).
Anul trecut, veniturile grupului Telekom în România au scăzut cu 1,5% comparativ cu 2013, la un miliard de euro, ca urmare a declinului veniturilor generate de divizia de operaţiuni mobile, potrivit datelor Deutsche Telekom.
Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări) a coborât cu 6% în 2014 faţă de anul precedent, de la 283 de milioane de euro la 266 de milioane de euro.
Numărul clienţilor Telekom în România care folosesc serviciile de telefonie fixă a scăzut cu 3,2% anul trecut, la 2,18 milioane, în timp ce numărul utilizatorilor serviciilor de televiziune a crescut cu 4,5%, la 1,41 milioane.
La finalul lui 2014, Telekom Romania Communications avea 1,23 de milioane de clienţi ai serviciilor de internet, în scădere cu 1,4% faţă de 2013.
Numărul clienţilor Telekom Mobile Communications a scăzut cu 1,7% în 2014, la 6,047 de milioane, de la 6,153 de milioane cu un an înainte. Dintre aceştia, 1,69 de milioane plătesc abonament, în creştere cu 3,1% faţă de 2013, potrivit datelor Deutsche Telekom.
Venitul mediu pe utilizator (average revenue per user – ARPU) a stagnat anul trecut la 5 euro, potrivit datelor Deutsche Telekom. Grupul german furnizează produse şi servicii fixe, comunicare mobilă, Internet şi IPTV pentru consumatori şi soluţii IT&C pentru clienţi din mediul de business.
Deutsche Telekom (DT) este prezent în aproximativ 50 de ţări şi are circa 228.000 angajaţi la nivel mondial.
