Procesul încălzirii climatice, dacă va continua în ritmul actual, ar putea deveni o sursă de instabilitate şi conflicte. De altfel, observatorii au stabilit că există o legătură între conflictele denumite generic “Primăvara arabă“ şi perioadele de caniculă influenţate de schimbările climatice din multe state producătoare de cereale. Dioxidul de carbon este şi cauza încheierii Erei Glaciare: eliberat în atmosferă din adâncul oceanului planetar a dus la apariţia unei perioade mai calde, în condiţiile în care oceanul planetar absoarbe circa o treime din CO2 din atmosferă, provenit din arderea combustibililor fosili. De aceea, Vaticanul are în vedere constituirea unui think tank care ar urma să-i îndrume pe cei 1,2 miliarde de credincioşi catolici din lume în chestiuni de mediu, aşa cum ar fi problema încălzirii globale.
Furtuni, caniculă, secetă sau inundaţii sunt episoade extreme tot mai frecvente, cauzate de emisiile de dioxid de carbon, care dereglează clima şi care ar putea genera dispute pentru resursele planetei, este concluzia celui mai recent raport realizat de Grupul interguvernamental de experţi privind evoluţia climei (Giec), transmite AFP, preluată de Agerpres
Mai puţină apă şi resurse alimentare, intensificarea fenomenului migrator, toate acestea vor creşte indirect riscurile declanşării unor conflicte violente, subliniază oamenii de ştiinţă din Grupului interguvernamental de experţi privind evoluţia climei.
În anumite state africane, intensificarea conflictelor violente este semnul cel mai vizibil al efectelor cumulate ale schimbărilor climatice, stabilea, încă din 2012, Institutul pentru Studii de Securitate, cu sediul în Africa de Sud.
În Sahel, deşertificarea a generat conflicte între crescători şi fermieri privind terenurile disponibile, se mai precizează în raport, potrivit căruia efectele de acest tip, având legătură cu clima, se află deja la originea unor conflicte violente în nordul Nigeriei, Sudanului şi Kenyei.
Aceste tensiuni, legate de reducerea ploilor, s-au transformat, ulterior, în conflicte deschise între miliţii, escaladarea fiind cauzată, până la un anumit punct, încălzirii globale cauzate de om, sublinia secretarul general al ONU, Ban Ki Moon, potrivit AFP.
În 2011, observatorii au stabilit că există o legătură între conflictele denumite generic “Primăvara arabă“ şi perioadele de caniculă influenţate de schimbările climatice din multe state producătoare de cereale.
Creşterea record a preţurilor la produsele alimentare datorate crizei cerealelor ruseşti, ucrainene şi kazahe ar fi fost scânteia declanşării revoltelor din statele mediteraneene afectate de sărăcie, şomaj şi opresiune politică, potrivit observatorilor internaţionali.
În viziunea fostului vicepreşedinte american Al Gore, efectele schimbărilor climatice nu ar fi străine, între alţi factori, nici de conflictul sirian.
Din 2006 până în 2010, Siria s-a confruntat cu o perioadă de secetă istorică, care a distrus 60% din ferme, 80% din numărul de vite şi a generat un milion de refugiaţi în oraşe, unde se aflau încă un milion de refugiaţi din cauza războiului din Irak, a declarat, în urmă cu o lună de zile, la Davos, fostul vicepreşedinte american.
Climatologul Jean Jouzel scrie în lucrarea sa “Deficitul climatic“ că Darfur este de multe ori folosit pentru a ilustra efectele climei asupra conflictelor dintre populaţii, adăugând, totodată, că mare parte a cercetătorilor admit că primul factor al conflictului este contextul politic şi economic.
Mark Cane, profesor de ştiinţe ale pământului şi climei la universitatea Columbia din New York, susţine şi el că factorii climatici din Siria au o legătură cu nemulţumirea populară, subliniind că, în perioada 2007-2010, Siria s-a confruntat cu cea mai grea perioadă de secetă pe care a cunoscut-o vreodată.
Potrivit lui Neil Morisetti, fost amiral britanic şi, în trecut, consilier pe probleme de climă al Guvernului britanic, în numeroase state analiştii militari folosesc deja schimbările climatice în evaluările lor privind riscurile de securitate.
Era glaciară s-a sfârşit prin eliberarea CO2 din apa oceanelor
Tot dioxidul de carbon este cauza încheierii Erei Glaciare: eliberat în atmosferă din adâncul oceanului planetar a dus la apariţia unei perioade mai calde, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea Southampton, informează bbc.com, preluat de Mediafax.
Cercetarea, publicată în revista Nature, este bazată pe analiza semnalelor chimice din cochiliile de plancton străvechi.
Oceanul planetar absoarbe circa o treime din dioxidul de carbon din atmosferă, provenit din arderea combustibililor fosili.
Oamenii de ştiinţă prezic că, pe măsură ce apa oceanelor se încălzeşte, abilitatea acestora de a absorbi dioxid de carbon se va reduce, putând duce la o şi mai rapidă încălzire globală.
Doctorul Miguel Martinez-Boti, care a fost unul dintre cercetătorii principali implicaţi în acest studiu, a declarat că rezultatele arată existenţa unei legături între concentraţiile foarte mari de dioxid de carbon dizolvat într-unele zone ale oceanului planetar şi creşterile privind concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă de la sfârşitul ultimei Ere Glaciare.
Ultima Eră Glaciară a început în urmă cu 110.000 de ani şi s-a încheiat în urmă cu 12.000 de ani.
„Acest studiu ne ajută să înţelegem mai bine rolul oceanului în ciclul carbonului”, a declarat Miguel Martinez-Boti pentru BBC News.
„Oceanul este un rezervor de dioxid de carbon mult mai mare decât atmosfera, deci modul în care oceanul interacţionează cu atmosfera este foarte important”, a mai spus cercetătorul.
Studiul este bazat pe analizarea organismelor marine străvechi, care au trăit la suprafaţa oceanului cu mii de ani în urmă.
Aciditatea apei în care trăiau poate fi dedusă de semnătura chimică lăsată asupra cochiliilor lor, ceea ce permite, la rândul său, calcularea cantităţii de dioxid de carbon din apă.
„Exact cum oceanele au depozitat circa 30% din emisiile de gaze provenite din arderea de combustibili fosili de către omenire în ultimii circa o sută de ani, noile noastre date confirmă că variaţiile naturale ale concentraţiei atmosferice de dioxid de carbon între epocile de gheaţă şi perioadele mai calde, interglaciare, sunt produse, în mare parte, de schimbările în ce priveşte cantitatea de dioxid de carbon depozitat în oceanul planetar”, a declarat doctorul Gavin Foster, co-autor al studiului.
Apele care înconjoară Antarctica, cunoscute sub numele Oceanul Sudic, sunt considerate a fi o parte importantă în procesul de transfer al dioxidului de carbon între atmosferă, uscat şi oceanul planetar.
Cercetătorii spun că este nevoie de o mai bună înţelegere a modului în care oceanul afectează ciclul carbonului pentru a obţine mai multe cunoştinţe referitor la schimbările climatice.
Potrivit Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice, o organizaţie aflată sub egida ONU, circa 40% dintre emisiile de dioxid de carbon din perioada pre-industrială şi până în prezent au rămas în atmosferă. Oceanul a absorbit circa 30%, ducând la o acidifiere a apei.
Vaticanul îndrumă credincioşii în probleme de mediu
Vaticanul are în vedere constituirea unui think tank care ar urma să-i îndrume pe cei 1,2 miliarde de credincioşi catolici din lume în chestiuni de mediu, aşa cum ar fi problema încălzirii globale, conform unui purtător de cuvânt al Bisericii Catolice, părintele Federico Lombardi, informează Reuters, preluată de Agerpres.
Această propunere a fost abordată cu ocazia unei întruniri cu uşile închise a cardinalilor din întreaga lume, care s-au aflat la Vatican pentru a discuta pe marginea unei reforme a Curiei, administraţia centrală a Bisericii Catolice.
„Observăm o creştere a preocupărilor privind mediul şi a importanţei reflecţiei, dedicării şi studiului problemelor de mediu şi a relaţiei dintre acestea şi domeniul social, uman”, a precizat purtătorul de cuvânt al Vaticanului.
Papa Francisc a avertizat că omul distruge natura şi trădează misiunea ce i-a fost încredinţată de către Dumnezeu, de a „păstori” creaţia.
Papa urmează să transmită, la începutul acestei veri, o enciclică (un mesaj către toţi reprezentanţii Bisericii Catolice) cu privire la poziţia pontificală asupra chestiunii mediului.
