Administraţia Fondului pentru mediu a colectat, în primele opt luni ale anului, puţin peste o treime din banii preconizaţi a fi încasaţi în 2010. Cum fondurile „moştenite” sunt substanţiale, programele promovate de AFM nu vor avea de suferit, responsabilii din domeniu anunţând că există bani pentru a onora toate contractele încheiate. Rămâne de văzut cum vor fi finanţate proiectele demarate deja, dar, în special, cele anunţate încă de acum pentru anul viitor.
Fondul pentru mediu este alimentat din taxele pe care anumiţi poluatori le plătesc, cele mai importante fonduri provenind din taxa de poluare plătită la prima înmatriculare a maşinilor în România. La aceasta se adaugă alte taxe datorate, de exemplu, de cei care exploatează masă lemnoasă sau pentru neîndeplinirea ţintelor de colectare selectivă; aceste taxe sunt în strânsă legătură cu activitatea economică la nivel naţional. Responsabili ai AFM au declarat că în evidenţa instituţiei sunt 156.805 contribuabili. „În perioada ianuarie-august 2010, sunt înregistraţi la Fondul pentru mediu 12.717 contribuabili care au plătit şi depus declaraţii, iar încasările totale pentru aceeaşi perioadă sunt în valoare de 683.560.672 lei”, a precizat Gheorghe Popescu, preşedintele AFM.
De remarcat, pentru anul 2010, bugerul AFM a fost stabilit la aproximativ 1,9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că în primele 8 luni ale anului s-a colectat la bugetul instituţiei doar 36% din suma preconizată. „Nu avem niciun contract fără acoperire în bani. Preconizăm ca până la sfârşitul anului să colectăm aproximativ 1,1-1,2 miliarde de lei”, a declarat Popescu.
Chiar şi în aceste condiţii, AFM şi-a prevăzut un buget de 3,79 miliarde de lei – credite de angajament, în limita cărora se pot angaja cheltuieli prin proiectele susţinute de către Administraţie. AFM se bazează pe sumele colectate în anii anteriori şi rămase neutilizate, sume care se ridică la circa 1,1 miliarde de lei. De altfel, în 2009, activitatea AFM a fost extrem de redusă, mare parte din taxele colectate nefiind utilizate în proiecte de mediu, aşa cum prevede legislaţia în domeniu. Modul în care funcţionează Fondul pentru mediu are avantaje şi dezavantaje. Banii astfel colectaţi nu pot fi utilizaţi decât în proiecte de mediu şi pot fi reportaţi de la un an la altul, astfel că ei nu se pierd dacă nu sunt folosiţi. Pe de altă parte, sunt o sursă importantă de împrumut pentru stat, care poate folosi sumele pentru alte cheltuieli, precum pensii şi salarii.
Până acum au fost încheiate 2678 contracte în valoare de 2,3 miliarde de lei. Din acestea, 1883 sunt contracte pentru Programul “Casa Verde” pentru persoane fizice, în valoare de peste 545 milioane de lei (n.r. – în 2009 au fost 330 de contracte încheiate).
„Rabla” în exces
Cel mai important program susţinut financiar de AFM, dar promovat de Ministerul Mediului, este „Rabla”. El este prezentat de către autorităţi ca o veritabilă victorie, pentru că au fost scoase din circulaţie în 2010, până la sfârşitul lunii trecute, 165.789 maşini mai vechi de 10 ani. AFM a alocat, în total, 722 milioane de lei, aproximativ 170 milioane de euro, pentru acest program, fiind nevoie de trei suplimentări pentru a se ajunge la 190.000 de maşini posibil de casat şi „premiat”. Până acum au fost folosite 118.391 vouchere, cu care au fost cumpărate puţin peste 39.000 de maşini noi, din care 17.589 sunt din producţia internă, adică mai puţin de jumătate. Rămâne de văzut cum vor reacţiona autorităţile în cazul în care un număr atât de mare de vouchere rămâne neutilizat.
Legislaţia impune ca aceste cupoane valorice (n.r. – 3800 de lei pentru fiecare maşină casată) să fie utilizate la cumpărarea unui autovehicul nou până în noiembrie, iar bursa voucherelor este prăbuşită cu doar două luni înainte de termenul final de utilizare. Nu este exclus ca autorităţile să permită utilizarea acestor cupoane şi anul viitor; în acest fel se mai dă o şansă posesorilor de vouchere să le utilizeze într-un fel, autorităţile scapă de posibilitatea ca oamenii să-şi manifeste nemulţumirea că şi-au casat rablele fără să câştige niciun ban (n.r. – deşi ştiau care erau condiţiile), iar o parte din bani sunt economisiţi, rămânând de cheltuit în 2011.
„Casa verde” de import
Un alt program foarte căutat în unele zone ale ţării este cel referitor la „instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire”, denumit popular Programul „Casa Verde”, varianta pentru persoane fizice. Valoarea totală a programului este de 110 milioane de lei, banii în judeţe fiind distribuiţi în funcţie de numărul populaţiei. Până la 3 septembrie 2010, au fost depuse 9301 dosare, echivalentul sumei de 56.231.041,70 lei. Cele mai multe solicitări de finanţare s-au semnalat în judeţele Bihor (800 dosare) şi Harghita (696 dosare). De remarcat este faptul că majoritatea covârşitoare a echipamentelor folosite în Programul „Casa verde” este adusă din import.
Bani pentru alţii
Chia dacă aceste două proiecte au avut mare priză la public, au un mare handicat – nu generează efect multiplicator în economia românească. Economiştii susţin că în perioadă de criză este necesar ca toate fondurile disponibile să fie îndreptate către investiţii, care să implice cât mai mult economia naţională, pentru că acest lucru generează alte resurse pentru buget. Aceste două proiecte nu prezintă un caracter investiţional important pentru economia României, fondurile ajungând să susţină în special industriile altor state.
Mediu contra inundaţii
În primele opt luni ale anului, au fost alocate din Fondul pentru mediu 617 milioane de lei pentru lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi diminuării efectelor produse de inundaţii şi alunecari de teren, în principal în judeţele Suceava, Bacău, Iaşi, Galaţi, Neamţ, Harghita, Covasna, Vrancea, Tulcea, Maramureş. Din această sumă, 430 milioane de lei au fost repartizate încă din luna mai, înainte de a se porni valul de inundaţii din acest an. Banii au menirea de a permite continuarea unor lucrări începute anii anteriori.
Fondul pentru Mediu susţine, în acest an, mai multe tipuri de proiecte, de la prevenirea poluării şi până la educaţia şi conştientizarea privind protecţia mediului


