Toată lumea pune problema petrolului. Şi este normal: în ultima sută de ani, petrolul a reprezentat principala sursă energetică a lumii. Economia s-a bazat pe această sursă de energie, care i-a susţinut creşterea, pentru că, iniţial, a fost ieftină şi din abundenţă. Acum, ţiţeiul convenţional este pe cale să se epuizeze. Mai mult, la un consum zilnic de circa 90 milioane de barili, se tranzacţionează, sub diverse forme, având ca activ suport ţiţeiul, circa 900 milioane de barili. De aceea, orice fluctuaţie, în sus sau în jos, a preţului petrolului este resimţită ”înzecit” de economie. De la un maxim de 147,5 dolari/baril, atins în 11 iulie 2008, preţul ţiţeiului a ajuns la circa 55 dolari/baril în prezent, în condiţiile în care, la începutul anului 2014, era de aproximativ 108 dolari/baril. De remarcat, şi preţul de coş al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), a scăzut, de la 139,85 dolari/baril pe 11 iulie 2008, la 107,67 dolari/baril în decembrie 2014 şi 46,69 dolari/baril pe 6 ianuarie 2015. Dar, a scăzut preţul petrolului atât de mult? Răspunsul este că, de fapt, deşi preţul a scăzut, ţiţeiul nu s-a ieftinit chiar atât de mult!
De exemplu, în lei, preţul petrolului a scăzut, dar mult mai puţin decât ne-am aştepta! În 11 iulie 2008, un dolar se tranzacţiona cu 2,2676 lei, iar un euro – cu 3,5829 lei. Pe 6 ianuarie 2015, un dolar a fost 3,7797 lei, iar un euro – 4,4982 lei. Astfel, pe 11 iulie 2008, la preţul de 147,5 dolari, un baril de petrol valora 334,471 lei. La 55 de dolari, un baril valorează, azi, 207,883 lei. Astfel, în lei, barilul s-a ieftinit, dar cu doar 40% faţă de cel mai mare preţ înregistrat vreodată!
Şi în euro lucrurile sunt oarecum la fel. Dacă, pe 11 iulie 2008, un euro valora 1,58 dolari, acum 1 euro valorează 1,19 dolari. Astfel, în euro, cel mai mare preţ al petrolului era de 93,35 euro, iar acum, la 55 dolari, barilul de ţiţei valorează 46,21 euro, adică a scăzut cu 202%. În dolari, într-adevăr, barilul de petrol s-a ieftinit de aproape trei ori (cu 268%)! Aşa că, depinde de moneda de referinţă pe care o utilizăm, ca să realizăm cât de mult sau puţin s-a ieftinit ţiţeiul! Pentru români, de exemplu, preţul petrolului n-a scăzut atât de dramatic!
Taxele scumpesc carburanţii
Dacă, totuşi, s-a ieftinit petrolul, se pune întrebarea de ce nu se prea simte ”la pompă”. Răspunsul e simplu: din cauza taxelor.
Cele mai recente date ale Comisiei Europene, din 15 decembrie 2014, arată că preţul mediu al benzinei, în România, este de 5,3 lei, iar al motorinei – de 5,5 lei. Fără taxe, benzina ar trebui să coste în România, conform Bruxelles-ului, numai 2,2 lei, iar motorina – 2,5 lei. Astfel, taxele reprezintă, în preţul „la pompă” al benzinei, 58,5%, iar în preţul motorinei – 54,5%. În Uniunea Europeană, România nu este un exemplu singular; Italia are cele mai mari taxe incluse în preţul carburanţilor – 75% în cazul benzinei, urmată de Olanda – 66,6% şi Marea Britanie – 66%. În Grecia, taxele reprezintă 64,4% din preţul de comercializare al benzinei, în Germania – 64,1%, iar în Franţa – 62,5%. La nivel comunitar, UE 28, taxele repreintă 62,8% din preţul benzinei, iar în zona euro – 63%.
Conform datelor OPEC (aferente anului 2013), taxele reprezintă 32,3% în preţul carburanţilor în Japonia, 29,6% în Canada, iar, în marile ţări producătoare pe petrol, inclusiv OPEC – 33%. Cel mai puţin plătesc americanii, doar 14,2% din preţul de comercializare al carburanţilor fiind reprezentat de taxe.
Noi probleme pe piaţa petrolului
Piaţa petrolului se îndreaptă spre noi probleme în acest an, provocate de creşterea ofertei, inclusiv din Rusia şi Irak, care se vor adăuga factorilor care au dus la scăderea preţurilor aproape la jumătate în 2014, potrivit Morgan Stanley, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
Producţia ar putea creşte în acest an în Africa de Vest, America Latină, Statele Unite şi Canada, pe lângă Rusia şi Irak, conform unui raport al analiştilor Morgan Stanley. Iranul ar putea mări livrările cu circa 500.000 de barili pe zi, dacă vor fi ridicate sancţiunile occidentale, se mai arată în raport.
Reamintim, OPEC a decis, la sfârşitul anului trecut, să nu reducă livrările, în timp ce producţia Statelor Unite este la cel mai ridicat nivel din peste trei decenii. OPEC furnizează 40% din necesarul de petrol la nivel mondial.
„Este dificil de anticipat o îmbunătăţire a fundamentelor pieţei petrolului în viitorul apropiat. Au apărut deja o serie de semne îngrijorătoare, sporind probabilitatea intrării în piaţa bear (n.r. – pe scădere)”, potrivit raportului.
Exporturile Irakului au atins 2,94 milioane de barili de petrol pe zi în decembrie 2014, cel mai ridicat nivel după anii ’80, a declarat Asim Jihad, purtător de cuvânt al Ministerului Petrolului. Livrările de petrol ale Irakului ar putea atinge în această lună 3,3 milioane de barili pe zi. Irakul a ajuns luna trecută la un acord cu regiunea semi-autonomă kurdă pentru exportul de petrol prin Turcia, după ani de neînţelegeri referitoare la dreptul acesteia de a exploata independent resursele energetice. Pactul permite ca, până la 550.000 de barili de petrol pe zi, să fie livrate în portul Ceyhan, printr-o conductă de la graniţa cu Turcia, operată de Guvernul regional din Kurdistan.
În Rusia, cel mai mare producător mondial de petrol, producţia a crescut cu 0,3% în decembrie, la un record post-sovietic de 10,667 milioane de barili pe zi, potrivit datelor Ministerului Energiei. În noiembrie, Irakul şi Rusia au furnizat 15% din petrolul mondial, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
Livrările din Rusia şi Irak vor contribui la compensarea producţiei mai mici a Libiei, potrivit Morgan Stanley. Producţia Libiei a scăzut sub 300.000 de barili pe zi, cel mai redus nivel după luna mai, după atacurile militanţilor asupra unor instalaţii de producţie, inclusiv asupra celui mai mare terminal de export.
Petrolul sub 55 de dolari pe baril
Preţul petrolului Brent a scăzut sub 55 de dolari pe baril, pentru prima oară din mai 2009, pe fondul creşterii producţiei din Rusia şi Irak şi al îngrijorărilor legate de surplusul de petrol de pe piaţă. Cotaţia petrolului Brent cu livrare în februarie a coborât la 54,72 de dolari pe baril la Londra, consemnând cel mai jos nivel din 6 mai 2009 până în prezent.
De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate cu livrare în februarie a coborât cu 2,5%, la 51,37 de dolari pe baril, la New York.
Preţurile petrolului au scăzut cu până la 49% în 2014, cel mai amplu declin anual după criza financiară din 2008, pe fondul cererii scăzute la nivel mondial şi al concurenţei dintre producătorii americani şi cei din OPEC pentru cotă de piaţă. Cotaţiile petrolului au scăzut semnificativ începând cu luna iunie, din cauza ofertei abundente, a aprecierii dolarului şi a reducerii cererii, determinate de încetinirea creşterii economiei mondiale.
Autorităţile din SUA au decis să permită vânzarea în străinătate de petrol ultrauşor, fără a fi necesar acordul Guvernului, ceea ce va contribui la creşterea capacităţii de export a SUA şi la contracararea planului Arabiei Saudite de a determina reducerea producţiei americane, potrivit Citigroup.
Declinul cotaţiilor petrolului a agitat pieţele, provocând deprecierea unor monede, de la rubla rusească, la naira nigeriană, şi exercită presiuni asupra bugetelor unor state producătoare, între care Venezuela şi Ecuador.
„Principalul motiv al declinului preţurilor petrolului este faptul că OPEC stă în expectativă”, a declarat Giovanni Staunovo, analist la UBS în Zurich.
Unii văd crescând preţul ţiţeiului
Preţul petrolului va începe să crească în partea a doua a anului, susţinut de o potenţială scădere a producţiei de gaze de şist în SUA şi de revenirea cererii, potrivit unui sondaj realizat în rândul a 30 de economişti şi analişti.
Potrivit sondajului, preţul mediu pentru petrolul Brent se va situa în 2015 la 74 dolari/baril, faţă de o estimare anterioară de 82,5 dolari/baril. Cotaţia medie pentru ţiţeiul WTI este anticipată la 68,7 dolari/baril şi la 74,9 dolari/baril în 2016.
Analiştii ABN AMRO sunt cei mai optimişti, estimând un preţ mediu al petrolului Brent de 85 dolari/baril în 2015, în timp ce experţii de la Nomisma Energia sunt cei mai pesimişti, cu un preţ mediu de 59 dolari/baril.
Analiştii estimează că declinul preţului petrolului va continua şi în prima jumătate a anului viitor. „Preţurile vor fi mai mici, iar investiţiile în gazele de şist, necesare pentru a păstra ritmul producţiei, îşi vor pierde din atractivitate”, este de părere Carsten Fritsch, analist al Commerzbank.
Însă nu toţi analiştii împărtăşesc opinia lui Fritsch. În viziunea lui Vyanne Lai, de la Banca Naţională a Australiei, producţia de gaze de şist din SUA va fi foarte puţin sau deloc afectată de decizia OPEC de a menţine neschimbat plafonul pentru membrii organizaţiei.
„Întârzierea unui răspuns în ceea ce priveşte producţia de petrol din SUA sugerează că, în situaţia actuală, doar proiectele de investiţii marginale vor fi abandonate”, a afirmat Vyanne Lai.
OPEC nu reduce producţia
Având în vedere că toată lumea are nevoie de petrol, iar acesta este pe cale să se epuizeze (cel puţin cel din zăcăminte convenţionale), dacă se doreşte creşterea preţului, trebuie redusă producţia; altfel spus, dacă cererea e mică, iar oferta mare – scade preţul; pe dos, dacă cererea e mare, iar oferta mică – creşte preţul. De aceea, având în vedere scăderea preţurilor, toată lumea se aştepta ca OPEC să reducă producţia, pentru a creşte preţurile. N-a fost aşa.
Arabia Saudită a reuşit să-i convingă pe ceilalţi membri ai Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol că nu este în interesul cartelului să reducă producţia, indiferent cât de mult va scădea preţul petrolului, a declarat ministrul saudit al Petrolului, Ali al-Naimi într-un interviu acordat revistei Middle East Economic Survey (MEES), transmite Reuters.
Reamintim, la ultima sa reuniune ministerială, organizată la sediul de la Viena în data de 27 noiembrie, OPEC a decis să-şi menţină nemodificat nivelul producţiei, în pofida scăderii la aproape jumătate a preţului. Potrivit analiştilor, OPEC a optat pentru menţinerea cotei sale de piaţă, în loc să sprijine preţul ţiţeiului.
“În ceea ce priveşte politica OPEC, sunt convins şi am reuşit să-l conving şi pe secretarul general al OPEC, că nu este în interesul producătorilor OPEC să-şi reducă producţia, indiferent de preţ. Faptul că preţul ar putea coborî până la 60,50,40 sau 20 de dolari per baril este irelevant“, a spus Ali al-Naimi. Acesta a admis, totuşi, că este posibil ca barilul de petrol să nu mai revină niciodată la nivelul de 100 de dolari, un nivel pe care Arabia Saudită a declarat anterior că îl preferă.
Ruşii în criză
Rusia intră “într-o criză economică în toată regula“, a declarat, recent, fostul ministru rus de Finanţe, Aleksei Kudrin, artizanul strategiei care a permis economiei ruse să depăşească fără costuri prea mari turbulenţele financiare din anul 2008, consemnează agenţia EFE. De aceea, ruşii au hotărât să vândă cât mai mult petrol, indiferent de preţ, doar pentru a mai face, cât de cât, rost de bani la buget!
“Astăzi pot să spun că am intrat sau intrăm într-o criză economică în toată regula. În 2015 o vom simţi din plin“, a spus Kudrin, la o conferinţă de presă desfăşurată la sediul agenţiei de presă Interfax.
În opinia fostului ministru, chiar dacă preţul petrolului ar creşte la 80 de dolari barilul, PIB-ul Rusiei tot va scădea cu 2% sau chiar mai mult, iar dacă petrolul va rămâne în jurul valorii de 60 de dolari barilul scăderea PIB-ului va fi de cel puţin 4%.
De asemenea, conform estimărilor lui Kudrin, în 2015, inflaţia va fi între 12% şi 15%. El crede, totuşi, că rubla, care s-a devalorizat în ultimele luni cu circa 50%, se va stabiliza în primul trimestru din 2015, mai ales datorită diminuării importurilor.
Pe de altă parte, fostul ministru rus de Finanţe avertizează că măsurile anticriză nu au niciun rost dacă Moscova nu-şi îmbunătăţeşte relaţiile cu statele occidentale şi nu face paşi în direcţia soluţionării crizei din Ucraina. “Ce trebuie să facă preşedintele şi Guvernul? Cel mai important este să normalizeze relaţiile Rusiei cu partenerii ei economici, în primul rând cu Europa şi SUA“, a indicat Kudrin, amintind că o continuare a conflictului armat din estul Ucrainei ar putea implica noi sancţiuni, ce vor face şi mai dificilă situaţia economică a Rusiei. “Dorinţa de a apăra suveranitatea Federaţiei Ruse nu vine în contradicţie cu posibilitatea ca Rusia să-şi păstreze statutul de partener comercial de încredere“, a subliniat fostul ministru.
Referindu-se la posibilele efecte ale crizei economice asupra situaţiei politice a ţării, Kudrin a menţionat că “scăderea nivelului de trai al populaţiei va fi dureroasă“, motiv pentru care el se aşteaptă la proteste de stradă, dar a admis că, în orice caz, nu vor fi afectate condiţiile pentru buna funcţionare a instituţiilor statului.
Preţul scăzut al petrolului va duce la scumpirea cărbunelui
Printre efectele scăderii preţului petrolului cu aproape 50% faţă de luna iunie se numără reducerea inflaţiei, creşterea preţului cărbunelui sau ieftinirea produselor petrochimice, spune Florin Hănţilă, manager de portofoliu în societatea de administrare a investiţiilor Certinvest.
„Un preţ mai mic al petrolului duce la o inflaţie scăzută, ceea ce, în principiu, ar trebui să determine băncile să continue politicile monetare laxe, pentru a combate o eventuală deflaţie. Pe de altă parte, fenomenul este mai complex, pentru că, pe termen lung, un petrol în scădere ar duce la o potenţială creştere economică, lăsând loc băncilor centrale să mai ridice dobânzile-cheie”, potrivit lui Hănţilă.
Printre cele mai afectate economii va fi cea a Rusiei, unde va apărea o criză a contului curent, o depreciere a rublei şi „sincope” de finanţare externă.
De asemenea, Norvegia, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume, va fi afectată negativ de cursul coroană-dolar, având în vedere că dolarul va creşte ca urmare a achiziţiei de acţiuni din sectoarele ciclice, precum şi de cumpărări de titluri americane de către bănci ale zonelor în curs de dezvoltare, cu scopul de a-şi menţine competitivitatea.
Cărbunele, utilizat la producţia de electricitate, va înregistra o creştere de preţ, în timp ce preţurile aferente produselor derivate din petrol vor scădea, legătura fiind direct proporţională.
Un alt sector care ar beneficia de un cost mai scăzut al petrolului este cel de produse chimice, care utilizează multă energie în procesul de producţie.
Pe de altă parte, Hănţilă spune că ar putea fi un moment bun pentru achiziţii de acţiuni la companii de petrol şi gaze.
Certinvest are în administrare active de aproximativ 52 milioane euro, distribuite în 15 fonduri de investiţii, şi peste 200 de portofolii individuale administrate.
