Guvernul japonez a adoptat un pachet de stimulente în valoare de 3.500 de miliarde de yeni (29,12 de miliarde de dolari) destinat să stimuleze economia afectată de majorarea taxei pe vânzări şi de deprecierea yenului. Pe de altă parte, Guvernul rus a promis ”cât îl lasă buzunarul”: şase miliarde de ruble (110 milioane de dolari), dar ajutorul vine pentru exportatorii de armament, ca să-şi ramburseze creditele luate de la băncile ruseşti.
Pachetul japonez prevede alocarea a 1.200 miliarde de yeni (9,96 miliarde de dolari) pentru stimularea cheltuielilor consumatorilor, precum şi pentru sprijinirea companiilor mici şi mijlocii, în timp ce 600 miliarde de yeni (4,98 miliarde de dolari) vor fi destinaţi revitalizării comunităţilor locale, iar 1.700 miliarde de yeni (14,11 miliarde de dolari) – prevenirii dezastrelor şi reconstrucţiei zonelor din nord-estul Japoniei devastate de cutremurul şi tsunamiul din luna martie 2011, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Acest pachet vine la două săptămâni după victoria în alegeri a coaliţiei condusă de premierul Shinzo Abe, acesta având posibilitatea de a continua măsurile de stimulare cunoscute popular sub denumirea de „Abenomics”. Guvernul de la Tokyo estimează că aceste stimulente vor creşte Produsul Intern Brut cu 0,7%.
Având în vedere, însă, situaţia negativă în care se află finanţele publice, Guvernul nipon va evita să emită noi obligaţiuni şi va finanţa acest pachet cu banii nefolosiţi din precedentele bugete, precum şi prin veniturile din taxe care au depăşit prognozele aflate la baza bugetului.
”Este mai bine decât nimic, dar nu cred că stimulentele vor avea un impact semnificativ asupra impulsionării economiei”, a declarat Masaki Kuwahara, economist şef la Nomura Securities. Potrivit acestuia, este puţin probabil ca stimulentele să majoreze cheltuielile de consum, cel mai probabil urmând să aducă un aport de doar 0,2% la PIB.
Shinzo Abe are o sarcină dificilă, deoarece trebuie să realizeze un echilibru între necesitatea de a stimula economia şi nevoia de a reduce datoria publică, în cazul Japoniei de două ori mai mare decât PIB-ul, cel mai ridicat procentaj din rândul ţărilor dezvoltate.
Economia japoneză, a treia mare economie a lumii, a intrat în recesiune după o contracţie anuală de 1,9% în perioada iulie – septembrie 2014 şi un recul de 6,7% în perioada aprilie – iunie 2014.
Moscova ajută industria de armament
Guvernul de la Moscova a promis subvenţii pentru exportatorii ruşi de armament, urmând ca acestea să acopere o parte din dobânzile la creditele luate de la băncile domestice, incluzând banca de stat VEB. Potrivit Executivului rus, acest sprijin se va ridica la 2,9 miliarde ruble în 2015 şi la 2,94 miliarde de ruble în 2016. În comunicatul oficial nu sunt precizaţi exportatorii beneficiari ai sprijinului de stat, însă cel mai mare exportator rus de armament este grupul de stat Rosoboronexport.
Este, practic, un nou semn al sprijinului statului pentru companiile afectate de criza financiară din Rusia. În ultima perioadă, Guvernul de la Moscova a luat mai multe măsuri pentru a sprijini companiile de stat şi băncile, dar şi pentru stabilizarea rublei, însă analiştii sunt pesimişti cu privire la perspectivele economiei şi monedei ruseşti. Rusia suferă de pe urma înjumătăţirii preţului la petrol, principalul articol de export, precum şi de pe urma sancţiunilor occidentale.
În 2013, Rusia a vândut peste hotare armament şi echipamente militare în valoare de 15,7 miliarde de dolari.
Potrivit unui raport publicat în luna martie de către Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, în perioada 2009 – 2013, cei mai mari furnizori mondiali de armament au fost SUA (29% din exporturile mondiale), Rusia (27%), Germania (7%), China (6%) şi Franţa (5%). Împreună, cele cinci state au controlat 74% din vânzările mondiale de armament, iar primele două peste jumătate (56%).
