România înregistrează o creştere a cazurilor de infringement deschise de Comisia Europeană împotriva ţării noastre, a atras atenţia Răzvan-Horaţiu Radu, agentul guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene(CJUE), subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Partea bună este că, până acum, România nu a fost condamnată niciodată de CJUE.
Horaţiu Radu a coordonat a treia reuniune trimestrială a Grupului de Lucru Contencios UE (GLCUE) pe anul 2014. GLCUE este un grup interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, constituit în vederea asigurării unei cooperări interinstituţionale eficiente în pregătirea reprezentării României înaintea CJUE.
Potrivit unui comunicat de presă al MAE, Horaţiu Radu a solicitat reprezentanţilor instituţiilor membre în GLCUE să ia măsurile necesare pentru transpunerea legislaţiei UE restante şi pentru clasarea acţiunilor declanşate. Totodată, acesta a propus instituţiilor respective să aibă o atitudine “proactivă” in contextul tuturor dosarelor aflate pe rolul CJUE şi să identifice mecanisme apte să asigure atât transpunerea în termen a directivelor UE, cât şi aplicarea corectă a dreptului UE.
MAE precizează că, prin Agentul Guvernamental, va oferi sprijinul necesar pentru o “diseminare corespunzătoare” a legislaţiei UE şi a jurisprudenţei CJUE.
69 de acţiuni
“Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene gestionează în prezent 69 de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, toate aflate în faza precontencioasă. De la data aderării şi până în prezent, România nu a suferit nicio condamnare în faţa CJUE pentru neîndeplinirea obligaţiilor de stat membru”, arată comunicatul citat.
MAE adaugă că, în cadrul reuniunii, Răzvan Horaţiu Radu, a atras atenţia asupra trendului ascendent al numărului de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor declanşate de Comisie pentru necomunicarea măsurilor naţionale de transpunere.
Agentul Guvernamental a subliniat, de asemenea, obligaţia instituţiilor de a urmări Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi “de a identifica acţiunile directe şi cererile preliminare formulate de instanţe ale altor state membre în care este oportună formularea unor cereri în intervenţie din partea României, respectiv transmiterii de observaţii scrise”, completează comunicatul.
