Resursele de energie primară au crescut, în primele opt luni, cu 3,4%, iar cele de energie electrică au urcat, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, cu 8,5%, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În schimb, continuă să scadă consumul final de energie electrică, acesta diminuându-se cu 1,1% faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Exportul a fost cel care a salvat producătorii interni de electricitate.
Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 31 august 2014 au totalizat 20,993 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 682.200 tep faţă de perioada similară din 2013.
Producţia internă a însumat 14,555 milioane tep, în creştere cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar importul a fost de 6,438 milioane tep, în creştere cu 8,2%.
Dacă producţia internă de resurse energetice a rămas aproximativ egală (99,1% la cărbune, 98,7% la petrol şi 100,8% la gaze naturale faţă de aceeaşi perioadă din 2013), importurile au avut evoluţii “năucitoare”: la cărbune au scăzut cu 18,8%, în timp ce la gaze “s-au prăbuşit”: – 63,6%! În acelaşi timp, importurile de petrol brut s-au majorat cu 37,4%.
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 41,772 miliarde kWh (41,7 TWh), în creştere cu 3,28 miliarde kWh (+8,5%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Creşterea resursei de energie electrică s-a datorat, în principal, creşterii producţiei, cu 3,4 miliarde kWh (+8,9%).
Producţia din termocentrale a fost de 17,198 miliarde de kWh, mai mare cu 891,6 milioane kWh, respectiv cu 5,5%.
La hidrocentrale, producţia a fost de 12,761 miliarde de kWh, în creştere cu 1,888 miliarde de kWh, adică 17,4%, iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 7,638 miliarde de kWh, în scădere cu 47 milioane kWh (0,6%). Reamintim, de pe 9 mai până pe 10 iunie, Unitatea 1 a centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit planificat, pentru realizarea unor lucrări de mentenanţă.
Producţia din centralele electrice eoliene în primele opt luni ale anului a fost de 2,946 miliarde de kWh, în creştere cu 45,1 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă din 2013, iar energia produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 973,5 milioane kWh, în creştere cu 623,3 milioane kWh faţă de intervalul corespunzător al anului trecut.
Astfel, termocentralele au asigurat 41,4% din totalul producţiei de electrictate, hidrocentralele – 30,7%, Cernavodă – 18,4%, iar eolienele şi fotovoltaicele – 9,5%.
În perioada ianuarie – august 2014, consumul final de energie electrică în economia naţională a fost de 32,960 miliarde de kWh, cu 1,1% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2013. Iluminatul public a înregistrat o scădere cu 25,1%, ceea ce arată că primăriile nu mai au bani să plătească iluminatul public. S-a diminuat, de asemenea, şi consumul populaţiei (cu 1,6%), ceea ce arată că a fost o vară suficient de răcoroasă astfel încât să nu fie nevoie de aer condiţionat.
Cel care a salvat, practic, producătorii interni a fost exportul, care a ajuns la 4,632 miliarde de kWh, în creştere cu 3,826 miliarde de kWh.
Consumul propriu tehnologic (CTP) în reţele şi staţii a fost de 4,179 miliarde de kWh, în scădere cu 168,9 milioane kWh, respectiv cu 3,9%. Astfel, CTP-ul a avut aproximativ aceeaşi influenţă în total consum (10%) ca şi exportul (11,1%), în timp ce iluminatul public a reprezentat 0,7%. Cel mai mult a consumat populaţia (18,2%) şi economia (60%).
Totuşi, faţă de luna iulie, economia a consumat cu 0,4% mai puţină energie. De altfel, luna iulie a fost cea mai bună a anului: exporturile au ajuns la 4,7 miliarde de euro (faţă de 3,8 miliarde euro în august). Nu trebuie uitat, însă, că luna august este, tradiţional, luna de concedii în România.
