Grecia a solicitat Comisiei Europene (CE) să pună la punct un plan de rezervă pentru a se asigura că ţările din Balcani vor fi aprovizionate cu gaz natural lichefiat (GNL), în eventualitatea apariţiei unor întreruperi în livrările de gaze naturale din Rusia, ca urmare a crizei din Ucraina. Pe de altă parte, premierul Arseni Iaţeniuk a avertizat că pe Ucraina o aşteaptă o iarnă lungă şi rece, transmite agenţia Reuters, preluată de Agerpres.
Pe 16 iunie, grupul rus Gazprom a introdus o schemă de plată în avans pentru gazele naturale livrate Ucrainei, după o dispută pe tema datoriilor părţii ucrainene. În 2013, reţeaua de gazoducte din Ucraina a asigurat tranzitul pentru 65 din cele 133 de miliarde metri cubi de gaze naturale ruseşti achiziţionate de ţările din UE.
Într-o scrisoare trimisă comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger, ministrul grec al Energiei, Yannis Maniatis, a propus înfiinţarea unui mecanism de urgenţă la nivelul UE, care să ofere siguranţa că acele cantităţi în exces de gaz natural lichefiat ieftin sunt rezervate pentru statele membre UE, care au deficienţe în aprovizionarea cu gaze naturale, în loc să fie trimise spre alte destinaţii.
Anterior, Maniatis a avertizat că există riscul ca, în iarna acestui an, să apară întreruperi semnificative în aprovizionarea Europei cu gaze naturale, adăugând că Grecia şi alte ţări din Balcani ar fi lovite mai grav decât alte pieţe europene.
“Am luat această iniţiativă, astfel încât Europa să lanseze un mecanism comun de solidaritate, care va asigura aprovizionarea cu gaz natural lichefiat în cazul opririi livrărilor“, a declarat Maniatis, pentru Reuters.
Grecia importă aproximativ 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia via Ucraina. De asemenea, importă gaze naturale din Azerbaidjan via Turcia şi dispune şi de o facilitate internă de stocare a GNL.
Pe Ucraina o aşteaptă o iarnă grea fără gazul rusesc
Pe Ucraina o aşteaptă o iarnă lungă şi rece, a avertizat premierul Arseni Iaţeniuk, afirmând că ţara mai are nevoie de încă 5 miliarde de metri cubi de gaz rusesc şi ar putea fi nevoită chiar să importe cărbune din cauza impactului conflictului asupra regiunilor sale industriale estice.
Luptele îndelungate dintre forţele guvernamentale şi rebeli în estul Ucrainei au determinat minele de cărbune să îşi reducă producţia sau să îşi suspende activitatea complet, punând în pericol piaţa energetică a ţării.
În acelaşi timp, Rusia, care a furnizat aproximativ jumătate din cantitatea de gaz folosită de Ucraina anul trecut, a redus livrările la 16 iunie, pe fondul unei dispute legate de preţuri şi ca urmare a anexării Crimeii de către Moscova. Întrebat, într-un interviu televizat, dacă, în opinia sa, Ucraina ar putea supravieţui fără gazul rusesc, Iaţeniuk a răspuns: “Nu (…) Situaţia din timpul iernii va fi foarte dificilă”.
Compania de stat ucraineană Naftogaz a reuşit să economisească 3,1 miliarde de dolari pentru a achiziţiona gaz pentru următoarea perioadă de iarnă, a spus el. Ucraina a încercat totodată să obţină mai mult gaz din partea Uniunii Europene (UE) şi să îşi reducă nivelurile de consum comparativ cu cele 50 de miliarde de metri cubi de anul trecut. În prezent, Ucraina deţine 15 miliarde de metri cubi în rezervele sale, potrivit lui Iaţeniuk.
Premierul a declarat că Ucraina, un exportator net de cărbune, folosit pentru generarea de energie, ia în calcul cumpărarea de cărbune străin, după ce producţia internă a avut de suferit din cauza conflictului cu separatiştii proruşi. În jur de jumătate dintre cele 115 mine de cărbune din Ucraina, al doilea cel mai important producător din Europa, şi-au sistat activitatea, iar producţia a scăzut, în iulie, cu 22 de procente, ajungând la 5,6 milioane de tone.
