Una din cele mai cunoscute stațiuni turistice din țară este zona Bran-Moeciu. Stațiunea a devenit totodată celebră în întreaga lume datorită castelului cu același nume, care aduce anual peste 500.000 de vizitatori. Localnicii și-au deschis toți pensiuni, care erau asaltate de turiști, până la venirea crizei. Din 2009, însă, turismul global a avut de suferit, întrucât oamenii nu și-au mai permis să aloce prea mulți bani pentru concedii. Cei care înainte petreceau și câte o săptămână în vacanță la Bran, acum rămân doar un week-end. Micii investitori spun că totuși Branul are mari șanse de a se relansa și, mai ales, de a revitaliza economia locală. Pentru acest lucru este nevoie însă de un singur lucru: infrastructură. Cei care și-au deschis afaceri în localitate se arată îngrijorați de faptul că numărul turiștilor scade simțitor și spun că dacă zona ar fi promovată ca înainte, nu ar duce lipsă de vizitatori.
”A scăzut foarte mult numărul turiștilor, este foarte gravă situația. Trebuie luate măsuri: să facă reclamă zonei, drumurile nu se fac, controale avem non-stop. Nu știu cine are interes să nu se pormoveze zona Branului. Înainte se făcea publicitate, era promovată de nu aveai loc de turiști, iar acum bate vântul, a ajuns turism de week-end. Nu mai vin pentru o săptămână ca înainte. Acum se rezumă doar la turism de week-end, dar ce turism, că acum turiștii stau doar o noapte, sâmbătă seara, de preferință”, a declarat pentru Focus-Energetic.ro Ion Scarlat, proprietarul Pensiunii Delia.
Acesta spune că din cauza crizei turismul merge prost, ”e la pământ totul”. Iar de vină sunt cei care conduc.
”Când comandantul e prost, soldații mor nevinovați. Dacă nu are cine să ne conducă, ne trăim soarta”, spune Ion Scarlat.
Investitorii se vaită totodată că autoritățile nu îi sprijină deloc.
”Probleme ar fi cu turismul la negru, pentru că toți vecinii închiriază, în timp ce noi plătim impozite, ne chinuim. Avem, n-avem turiști, trebuie să ne plătim taxele, impozitele, autorizații, iar cei care închiriază la negru, închiriază pe mai nimic, stricând piața și, firește, nici nu sunt omologați. Nu așa se face turim: mergi la nea Gheorghe pe bani mai puțini, condițiile sunt cum sunt și spui că ai fost la Bran. Dacă era omologat, ar fi trebuit să ofere niște condiții”, adaugă Ion Scarlat.
Pensiunea agroturistică Delia a fost deschisă în 2004. La pensiune lucrează toată familia. Are opt camere și servesc doar produse tradiționale. La fel și în cazul familiei vecine, care și-a deschis Pensiunea ”La Mogan” în anul 1998. Cu toții afirmă însă că ar fi binevenită o mai multă reclamă făcută întregii regiuni.
”Ne culcăm la 2-3 noaptea și ne trezim la 7 dimineața. Nu este ușor. Însă ne bucurăm că cei mai mulți dintre clienți revin”, a adăugat Ion Scarlat.
Mama ”mamei” turismului rural
La Bran s-a născut, de altfel, turismul rural. Maria (Vișan) Stoian, originară din Oltenia, și fiica ei, Marilena Stoian, au pus bazele acestui tip de turism după ce s-au mutat în Bran și au împărtășit și celorlalți experiența acumulată.
”Doamna Maria Stoian are un cuvânt de spus în zona Bran-Moeciu. Datorită dânsei Branul este leagănul turismului românesc”, afirmă Ion Scarlat.
Acum familia Stoian se bucură de dragostea și de respectul localnicilor. Numai anul trecut au calificat ca parteneri 360 de oameni, administratori de pensiune, cameriste, bucătari.
Începutul nu a fost însă deloc ușor. Fiica, Marilena Stoian, a lucrat ca director al unei fabrici de geamuri în Zimbabwe, în sudul Africii, iar din banii câștigați acolo a cumpărat terenul și casa din Bran în care locuiește acum. Inițial, familia Stoian își dorea ca aceasta să fie doar o casă de vacanță.
Se întâmpla în 1990. Însă, ca un făcut, înainte Maria Stoian vizitase Branul de câteva ori, ca profesor. Își aducea elevii aici în vacanță.
A așteptat un an să-i fie instalat telefonul fix. Maria Stoian își aduce aminte că toată construcția era alcătuită numai din două cămăruțe. Fără baie, fără canalizare. ”Luam apă de la vecină. A fost grea acomodarea. Dar nu imposibilă”, afirmă Maria Stoian.
Ea a și ieșit mai devreme la pensie, pentru că trebuia să supravegheze lucrările la locuință. ”Dintr-o dată m-am văzut dirigintă de șantier. Căram materialele cu căruța, nu se găseau. Am făcut totul puțin câte puțin”, a declarat Maria Stoian.
În 1991 a pus un anunț că oferă cazare. Și atunci 40 de studenți au venit în vacanță la Bran. ”Au fost primii noștri turiști. Identificasem patru pensiuni, dar nu aveau căldură. Înainte veneau turiștii cu butelia după ei”, apreciază ea.
Maria își aduce aminte că mergea din casă în casă și le explica oamenilor că se poate câștiga și din turism rural, nu doar oierit. Acum nu există casă pe care să nu vezi scris mare ”Pensiune” sau ”Ofer cazare”. Cele două fete aveau astfel să schimbe cu totul viața brănenilor.
”Am vrut să facem ceva cu oameni pentru oameni și am reușit”, a precizat Maria Stoian.
Apoi lumea a aflat de ele. În 1993 este sunată de un domn, care i-a spus că organizează un simpozion la Pelișor despre arhitectură rurală. Aici o cunoaște pe șefa Federației Europene de Turism Rural care, aflând de munca fetelor, le cere să adere la această organizație europeană. Însă pentru asta trebuia să plătească o taxă de 700 de dolari. ”Noi i-am răspuns că nu avem de unde să plătim acești bani. Însă doamna respectivă, Dumnezeu să o odihnească, a plătit ea totul. Și așa am fost incluși în această federație”, spune Maria Stoian.
Încet, încet, microbul avea să cuprindă toată țara.
În 1997, fiica Marilena Stoian a fost aleasă președintele Federației Europene de Turism Rural de toate cele 26 de țări care făceau parte.
”Am plâns de bucurie. De aici a început să ne cunoască lumea. A fost greu să schimbi mentalitatea oamenilor. Muntenii sunt foarte conservatori. Dar aici în Ardeal se simte influența Imperiului Habsburgic. Pe urmă, a fost greu să îi motivăm să facem publicitate. Marilena a făcut foarte multă promovare. Și de aici a plecat turismul rural românesc, aici este leagănul turismului rural. Marilena Stoian a creat acest brand pentru România”, spune doamna Stoian, care adaugă cu mândrie că ea este de fapt ”mama mamei turismului rural”.
ANTREC a apărut astfel din necesitatea acută de identificare şi promovare a potenţialului turistic rural din România, plecând de la realitatea din sector, respectiv dimensiunile relativ reduse ale afacerilor din domeniu pentru care eforturile singulare de promovare ale proprietarilor de pensiuni rurale ar fi insuficiente şi nu ar putea avea un impact semnificativ.
În Bran-Moeciu-Fundata sunt peste 500 de pensiuni și în România peste 6.000 de pensiuni membre ANTREC, cu reprezentanțe în fiecare județ.
Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural (ANTREC) este o asociaţie care identifică, dezvoltă şi promovează ospitalitatea şi turismul rural românesc. ANTREC este totodată o organizaţie neguvernamentală, apolitică, membră a Federaţiei Europene de Turism Rural – EUROGITES, fiind recunoscută pe plan naţional şi internaţional ca lider în dezvoltarea turismului rural românesc, în încurajarea conservării ecologice şi păstrarii culturii tradiţionale româneşti.
Asociaţia a fost înfiinţată în 1994 şi are membri in 32 de judeţe, un număr de 2.500 membrii – proprietari de pensiuni turistice şi agroturistice din 800 de localităţi.
Începând din anul 2007 activitatea de organizare a ANTREC România s-a structurat pe cele opt regiuni de dezvoltare economică din România astfel fiind mult mai eficientă din punct de vedere al dezvoltarii regionale.
