China trece la măsuri radicale ca să mai diminueze gradul de poluare ce afectează cele mai mari oraşe ale ţării. De aceea, Beijingul va interzice folosirea cărbunelui în şase din principalele sale districte şi în alte regiuni până la sfârşitul lui 2020, în cadrul planurilor autorităţilor locale de combatere a poluării, informează Reuters şi Xinhua.
În aceste condiţii, urmează să fie sistată utilizarea cărbunelui şi a derivatelor sale şi vor fi închise centralele pe bază de cărbune din districtele Dongcheng, Xicheng, Chaoyang, Haidian, Fengtai şi Shijingshan, a precizat Biroul municipal pentru protecţia mediului din Beijing, precizează Agerpres. În acelaşi timp, cărbunele va fi înlocuit cu surse de energie curate ca electricitatea şi gazele naturale la încălzirea locuinţelor, gătit şi alte activităţi.
Potrivit statisticilor oficiale, cărbunele a reprezentat în 2012 25,4% din consumul de energie al capitalei chineze, cifră care ar urma să scadă sub 10% până în 2017. Vor fi de asemenea interzişi şi alţi combustibili puternic poluatori, cum sunt păcura, cocsul de petrol, reziduurile combustibile şi unii combustibili din biomasă, a menţionat Biroul municipal.
Beijingul şi vecinătăţile sale din nord-estul Chinei sunt înconjurate frecvent de un smog toxic, despre care se crede că favorizează apariţia cancerului la plămâni, notează Reuters.
Exemplul Londrei
Poluarea excesivă generată de utilizarea cărbunelui nu este la prima manifestare de amploare. “Marele Smog” din 1952 a fost un fenomen sever de poluare a aerului, care a avut loc la Londra între 5 şi 9 decembrie 1952. Dezastrul ecologic a fost generat de încălzirea locuinţelor în metropola britanică care se baza în special pe cărbune. Gazele de ardere au format împreună cu ceaţa un strat de smog cu efecte negative asupra populaţiei. Efectul a fost amplificat de un fenomen meteorologic, care a dus la blocarea circulaţiei aerului. Aerul era atât de poluat încât maşinile se deplasau cu viteze extrem de mici, iar ecranul cinematografelor se vedea numai din primul rând. În acea lună au murit peste 4.000 de oameni (prin afecţiuni cardiovasculare şi respiratorii), iar în lunile următoare s-au înregistrat alte câteva mii de decese, efectele negative resimţindu-se şi pe termen mai lung (prin diverse tipuri de cancer şi tulburări neurologice).
