Rata medie de acoperire a internetului de mare viteză (broadband) în România se situa anul trecut la 56%, sub media europeană de 76%, şi plasează ţara pe locul 26 în Uniunea Europeană în această privinţă, se arată într-o statistică a Roland Berger Strategy Consultants. La nivel global, numărul de conexiuni broadband a depăşit 700 de milioane şi va continua să crească cu aproximativ 5% în fiecare an până în 2018. În cazul companiilor, gradul de penetrare este de 63%, tot sub media UE, de 90%, diferenţa provenind de la nivelul IMM-urilor, şi nu al companiilor mari.
România a ajuns, în 2013, la 3,8 milioane de conexiuni de internet în bandă largă, după ce în 2005 numărul acestora era de doar 300.000. Estimările specialiştilor arată că, în următorii patru ani, conexiunile broadband ar putea ajunge în România la 4,5 milioane.
Din datele Eurostat reiese faptul că, în 2013, 42% dintre români nu au folosit niciodată internetul, în timp ce 40% dintre companiile cu mai puţin de zece angajaţi se aflau în aceeaşi situaţie. De asemenea, în prezent, aproape o treime (28%) dintre români utilizează un smartphone, din ce în ce mai mulţi au calculatoare, tablete sau televizoare inteligente, iar internetul întregeşte portofoliul de produse.
Totodată, contribuţia broadband-ului la PIB-ul României este estimată la 3,5 miliarde de euro, iar până în 2018 ar putea ajunge la 6 miliarde de euro, menţinând ritmul actual de adopţie broadband, şi la 8 miliarde de euro, accelerând ritmul actual. România este una din ţările cu cele mai mari viteze ale internetului, însă se regăseşte pe ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de penetrare a broadband-ului, arată cercetarea.
Rezultatele cercetării arată că o creştere a ratei de adopţie broadband cu 10% adaugă 1,2% la rata de creştere anuală a PIB pe cap de locuitor. Cifra de 1,2 puncte procentuale a fost adaptată României luând în considerare structura PIB şi gradul de utilizare a internetului pentru a obţine în final un impact de 0,6 – 0,8 puncte procentuale asupra ratei de creştere economică.
În România, contribuţia broadband-ului în economie este estimată la 3,5 miliarde de euro şi ar trebui să ajungă la 6 miliarde de euro, menţinând ritmul actual de penetrare. Acestora li s-ar putea adăuga însă alte 2 miliarde de euro dacă România recuperează până în 2018 declajul faţă de media europeană în ceea ce priveşte penetrarea.
Planul Naţional NGN (Next Generation Network) al României are la bază Agenda Digitală pentru Europa, elaborată de Comisia Europeană. Obiectivul principal al documentului este de a avea, până în anul 2020, acoperire broadband cu viteze de 100 Mbps, de 100%.
Potrivit celor mai recente statistici realizate la nivel european, 25% dintre conexiunile la Internet din România sunt de peste 100 Mbps, comparativ cu 5,9%, în Europa.
Datele de la baza studiului au fost colectate de către GfK România în cadrul unei cercetări de piaţă derulată în cursul lunii octombrie 2013. Informaţiile colectate au fost completate cu date statistice de la instituţii, precum Comisia Europeană sau OCDE şi cu analizele realizate de Roland Berger Strategy Consultants.
Radiocom a câştigat trei multiplexuri de televiziune digitală
În urma licitaţiei Autorității Naționale din Comunicații (ANCOM) pentru acordarea multiplexurilor de televiziune digitală DVB T2 au fost adjudecate trei multiplexuri de către Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii (Radiocom) contra sumei de 1.020.002 euro. Unul dintre cele trei multiplexuri este cel acordat condiţionat free to air care va transmite gratuit pentru utilizatori canalele televiziunii publice şi alte canale naţionale. În urma licitaţiei au mai rămas două multiplexuri care urmează să fie licitate în toamnă.
Taxa de licenţă trebuie achitată în 90 zile calendaristice după care ANCOM va acorda Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii licenţele de utilizare licenţele de utilizare a multiplexelor UHF şi cel free to air.
Licenţele vor fi acordate pe o perioadă de zece ani începând cu 17 iunie 2015, când România va trece de la televiziunea analogică la digitală.
Caietul de sarcini a fost achiziţionat de şapte companii, 2K Telecom, Ericsson Communications, RCS&RDS, Radiocom, PRO TV SA, Antena Group şi Mediasat. La licitaţie au participat doar RCS&RDS şi Radiocom.
Prin intermediul multiplexului free to air, Radiocom va avea obligaţia de transmitere în condiţii transparente, concurenţiale şi nediscriminatorii a posturilor publice şi private şi va trebui să asigure o acoperire în recepţie fixă de 90 % din populaţie şi 80% din teritoriu până la 31 decembrie 2016.
Pentru celelalte multiplexe adjudecate Radiocom va avea obligaţia ca până la 1 mai 2017 să pună în funcţiune cel puţin 36 de emiţătoare pentru fiecare dintre reţelele corespunzătoare acestor multiplexuri.
Potrivit reprezentanţilor ANCOM, Radiocom va putea transmite cumulat prin intermediul celor trei multiplexuri între 45 şi 51 de canale digitale în format standard definiţion sau doar 13 – 14 canale în format high definition.
