UCM Reşiţate e cea mai veche fabrică din România, fiind înfiinţată de către Fiscul austriac. La momentul inaugurării – 3 iulie 1771 -, uzinele din Reşiţa au devansat fondarea unor fabrici de renume, precum Krupp (1811), Vitkovice (1829), Donavitz (1836), MAN (1834), Sulzer (1834), Burmeister Wain (1843), Skoda (1851). Acum, aflate în insolvenţă, sub administrarea judiciară a Euro Insol, uzinele din Reşiţa încearcă să revină “pe linia de plutire”.
Dacă începutul a fost consacrat sectorului metalurgic, treptat s-a constituit şi s-a dezvoltat sectorul construcţiei de maşini, ajungând ca, în ultimul sfert al secolului XIX, acest sector să devină preponderent. Cele două sectoare au coexistat vreme îndelungată, completându-se reciproc în cadrul aceleiaşi unităţi complet integrate.
UCM Reşiţa, continuatoarea activităţii sectorului de construcţii de maşini din complexul industrial Reşiţa, aşa cum este cunoscută astăzi, este rezultatul a mulţi ani ani de experienţă în construcţia de maşini, în transporturi, energie, industrie metalurgică şi chimică.
Compania a trecut în 2003 în proprietate privată, fiind preluată de INET AG (Austria) şi salariaţii UCM.
În decembrie 2011, Tribunalul Bucureşti a desemnat consorţiul Euro Insol – VF Insolvenţa administrator al UCM Reşiţa, companie aflată în insolvenţă din decembrie 2011, cu datorii de peste 190 milioane euro.
În tabelul preliminar al creanţelor erau înscrişi 185 de creditori, care reclamau datorii de 859,46 milioane lei, din care doar ANAF avea o creanţă de 501,11 milioane lei (111 milioane euro). UCM Reşiţa a încheiat anul 2011 cu afaceri de 123,08 milioane lei, uşor peste cele din 2010, de 121,3 milioane lei.
„Este o mare provocare să aducem pe linia de plutire şi să putem propune un plan de reorganizare sustenabil pentru o societate cu datorii de peste 190 milioane euro, cu 2.200 de salariaţi şi cu o cifră de afaceri de şase ori mai mică decât totalul datoriilor şi cu o pierdere de trei ori mai mare decât totalul veniturilor. Va trebui să implementăm imediat măsuri care să ducă la creşterea veniturilor, prin încheierea de noi contracte comerciale, în special pe pieţele externe, să reducem costurile, în special pe zona regiilor, a indirectelor şi a celor de personal, câtă vreme avem de a face cu o organigramă supradimensionată, raportată la volumul şi valoarea producţiei, prin măsuri de relocare şi comasare a capacităţilor de producţie, retehnologizare şi eficientizare a fluxurilor de producţie”, declara, la acel moment, Remus Borza (foto), managing partner Euro Insol.
Dacă, în anii 2009 – 2011, cifra de afaceri totală a fost de aproximativ 412 milioane de lei, în anul 2012 a scăzut la 152 milioane de lei, iar în 2013 – la 44,3 milioane de lei. Totuşi, în cei trei ani anteriori declanşării insolvenţei, pierderile cumulate ale UCM Reşiţa depăşiseră la 768,5 milioane de lei. În schimb, în anul 2012, compania a avut un profit de 3,15 milioane de lei, iar în 2013 – de 2,2 milioane de lei.
Chiar dacă profiturile nu sunt imense, se pun bazele unei creşteri sustenabile, bazate pe o strategie adecvată şi pe evaluarea realistă a capacităţilor de producţie şi ale capitalului uman ale companiei.
