Românii nu anticipează o îmbunătăţire a situaţiei lor economice în 2014, în timp ce Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit, din nou, previziunile privind creşterea economică a României în acest an şi în anul viitor.
Consumatorii români nu anticipează o îmbunătăţire a situaţiei lor economice în 2014, dar aşteptările privind veniturile prezintă o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie 2013, conform studiului ,,Climatul de consum Europa pentru primul trimestru al lui 2014“ realizat de GfK.
În ansamblu, sentimentele consumatorilor români s-au schimbat prea puţin la începutul lui 2014. Aşteptările privind starea economiei se situează în prezent la -17,2 puncte. În decembrie, cifra a fost -14 puncte, iar cu un an în urmă -13,6 puncte.
“Aşteptările românilor privind venitul prezintă o imagine similară, indicatorul situându-se în prezent la -8,2 puncte. Este vorba de o îmbunătăţire minimă, de 0,7 puncte, faţă de decembrie. În martie 2013, indicatorul era, de fapt, puţin mai bun, situându-se la -5,4 puncte. Dorinţa de cumpărare a românilor se situează în prezent la -13,8 puncte, ceea ce reprezintă o uşoară creştere, de 1,7 puncte, comparativ cu decembrie. Cu un an în urmă, cifra se situa la -18,3 puncte“, relevă studiul GfK.
Optimismul care a pus, însă, stăpânire pe mulţi consumatori europeni este pe deplin justificat, relevă studiul GfK. În aproape toate ţările analizate, indicatorii legaţi de aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi dorinţa de cumpărare, prezintă tendinţe ascendente. În multe ţări, aceşti indicatori au atins niveluri care nu au fost înregistrate de ani de zile. Indicele climatului de consum pentru UE (28 de ţări) este, de asemenea, în creştere. În martie 2014, indicele climatului de consum se afla la 8,4 puncte, o creştere de 0,8 puncte în primul trimestru al acestui an şi cea mai ridicată valoare înregistrată din aprilie 2008. Exact cu un an în urmă, el se situa la -3,3 puncte.
,,Germenii redresării continuă să rămână extrem de fragili, trebuind încă să fie depăşite tot felul de incertitudini. Franţa şi Italia doresc să renunţe la măsurile de austeritate sistematice şi să înceapă să facă alte datorii pentru a ajuta economia să îşi revină prin investiţii mai mari. Rămâne de văzut ce fel de impact va avea acest lucru asupra rating-ului de credit de pe pieţele financiare şi din compactul fiscal european“, se arată în studiul GfK.
Studiul arată că un alt risc îl constituie inflaţia scăzută. Mulţi experţi se tem deja de o perioadă de deflaţie în zona euro.
Rezultatele sondajului GfK Climatul de consum Europa au la bază un studiu asupra consumatorilor, realizat la comanda Comisiei Europene, în ţările Uniunii Europene.
Creştere economică bazată pe cererea internă
Cu toate că românii nu par dispuşi să cheltuiască, Comisia Europeană crede că România va înregistra o creştere economică mai mare decât estimările iniţiale, bazându-se, în special, pe cererea internă.
Comisia Europeană (CE) a îmbunătăţit, din nou, previziunile privind creşterea economică a României, estimate acum la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, faţă de de 2,3% şi respectiv 2,5%, cât estimase la momentul prezentării previziunilor de iarnă, în februarie.
Este pentru a doua oară consecutiv când Executivul comunitar face acest lucru, după ce în februarie, la prezentarea previziunilor de iarnă, a revizuit în sus estimările de creştere economică, prognozate în toamna lui 2013 la 2,1% în 2014 şi 2,4% în 2015.
Economia României a depăşit aşteptările şi a avut o creştere de 3,5% în 2013, aceasta fiind determinată de randamentul industrial robust şi de recolta abundentă, care a alimentat exporturile, se menţionează în documentul de prezentare a Previziunilor economice de primăvară.
Creşterea ar urma să încetinească în următorii doi ani, apreciază CE în previziunile economice de primăvară, dar va rămâne solidă, fiind estimată la 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015.
Reformele structurale, precum liberalizarea pieţelor energiei şi noul Cod al muncii încep să-şi arate roadele. De asemenea, cererea internă ar urma să depăşească gradual exporturile ca principal motor al creşterii, notează CE în capitolul referitor la România din previziunile de primăvară.
Investiţiile ar urma să ia din nou avânt în acest an, susţinute de o mai bună absorbţie a fondurilor UE, pe măsură ce unele proiecte de infrastructuri majore avansează. Consumul privat ar urma să crească moderat pe măsură ce se ameliorează şi încrederea consumatorilor şi venitul disponibil creşte pe baza unei majorări reale a salariilor.
În 2013, balanţa comercială de bunuri şi servicii s-a îmbunătăţit semnificativ, pe măsură ce exporturile au crescut puternic, iar creşterea importurilor a rămas slabă. Contribuţia exporturilor nete la creştere urmează însă să se atenueze puternic în 2014 şi să devină negativă în 2015.
CE revizuieşte în creştere estimarea privind inflaţia medie anuală din România în 2014, de la 2,4% la 2,5%, şi în scădere pe cea pentru 2015, de la 3,4% la 3,3%.
Scăderea inflaţiei a fost semnificativă în a doua jumătate a lui 2013, ca urmare a unei scăderi a preţurilor la alimente datorită recoltei agricole bune şi a reducerii TVA la pâine.
Pe măsură ce cererea internă îşi va reveni, inflaţia medie anuală ar urma să ajungă de 3,3% în 2015.
Riscurile la adresa creşterii economice din România includ efectele unui proces mai rapid de deleveraging din partea instituţiilor financiare şi a gospodăriilor şi un potenţial efect negativ al recoltei de cereale record din 2013 şi a performanţei industriale solide. Pe de altă parte, creşterea ar putea fi favorizată de o creştere a investiţiilor indusă de o absorbţie mai bună decât era prevăzută a fondurilor UE.
Datoria publică ar urma să crească de la 38,4% în 2013, la circa 40% în 2014 şi să se stabilizeze la acest nivel în 2015. Riscurile privind proiecţiile bugetare în 2014 şi 2015 sunt legate în principal de controlul cheltuielilor în perioada alegerilor şi de colectarea taxelor, mai notează Executivul comunitar.
