Linia de interconexiune a reţelelor de energie electrică dintre România şi Serbia, pe relaţia Reşiţa-Pancevo, va fi gata la jumătatea anului viitor. Valoarea estimată a porţiunii de pe teritoriul României este de 135 milioane lei, iar consorţiul desemnat câştigător în urma licitaţiei este condus de Electromontaj Bucureşti. Transportatorul de energie Transelectrica, una din cele mai profitabile companii de stat, va semna în curând contractul pentru construcţia acestei linii, a declarat pentru Focus-Energetic.ro Ciprian Diaconu, membru în directoratul Transelectrica.
Este cea de-a doua linie de electricitate dintre România şi Serbia. De altfel, ţara noastră are cu toate statele vecine astfel de legături, însă, pentru că acestea nu erau suficiente, Transelectrica are în plan extinderea acestor proiecte.
”Reşiţa-Pancevo este a doua linie care va uni sistemul românesc cu sistemul din Serbia. Este pe un coridor care merge şi spre Marea Adriatică către Muntenegru, către Italia se construieşte un cablu între Italia şi Muntenegru, facilitează tranzitul în ambele direcţii, pe graniţa româno-sârbă cu cel puţin 600 MW”, a declarat Diaconu, pentru Focus-Energetic.ro.
Linia va fi în profil dublu circuit.
”O să apară şi anunţul, cu cât s-a adjudecat licitaţia, urmează cât de curând faza de semnare a contractului. A câştigat asocierea condusă de Electromontaj Bucureşti. Noi am impus un termen de realizare foarte scurt, să fie gata linia undeva la jumătatea anului 2015. Acest termen este condiţionat şi de obţinerea de fonduri structurale. Am depus aplicaţia la Organismul Intermediar pentru Fondurile Europene, pe urmă, fiind o valoare relativ mare, merge la Bruxelles, şi credem că nu există niciun fel de impediment să se semneze contractual de finanţare”, a explicat oficialul Transelectrica.
Linia electrică de 400 kV Reşiţa-Pancevo traversează pe teritoriul României 11 unităţi administrativ teritoriale ce aparţin judeţului Caraş-Severin (municipiul Reşiţa, comunele Ezeriş, Lupac, Dognecea, Goruia, Ticvaniu Mare, Berlişte, Ciudanoviţa, Grădinari, Vărădia şi Vrani). Lungimea totală a liniei este de 171 km, din care 63 km pe teritoriul României şi 68 de km pe teritoriul Serbiei.
În ceea ce priveşte interconexiunea cu Republica Moldova, aceasta este în stand-by de mai mult timp, pentru că vecinii de peste Prut nu au găsit încă o sursă de finanţare a acestui proiect.
”În est, se va face linia Suceava-Bălţi, cu Republica Moldova, dar care este într-un status destul de ambiguu, adică moldovenii nu au găsit finanţare pentru partea lor. Noi mai avem foarte puţin la obţinerea unor avize şi acorduri de mediu. Aşteptăm să ne coordonăm cu cei din Republica Moldova. Ei au promisiuni de fonduri de la Comisia Europeană, de la bănci, investitori instituţionali”, a precizat Diaconu.
Investiţii de 2,5 miliarde lei în următorii 4 ani
Transelectrica şi-a propus investiţii de 2,5 miliarde lei în perioada 2014-2017. Proiectele au în vedere creşterea interconexiunilor cu ţările vecine, retehnologizări ale unor staţii vechi de 40 de ani, precum şi integrarea centralelor din surse regenerabile.
“Programul de investiţii al Transelectrica este în perioada 2014-2017 la nivelul de 2,5 miliarde de lei. Genul de finanţare de care are nevoie Transelectrica pentru investiţii care se realizează în mai mulţi ani şi au o durată de viaţă de 25-30 de ani nu sunt cele pe care le oferă băncile comerciale, împrumuturi pe termen scurt garantate cu creanţe. Ceea ce este important este ca Transelectrica să-şi asigure surse de finanţare negarantate, pe termen lung şi foarte lung. Vorbim aici de emisiuni de obligaţiuni, care nu sunt garantate, ci se tranzacţionează la bursă”, a afirmat directorul general al companiei, Doru-Ştefan Bucătaru.
Potrivit acestuia, în România, există foarte puţine companii, numai două-trei, care se califică la finanţări acordate pentru mai mult de 10 ani, de la instituţii financiare internaţionale, credite care să fie negarantate şi la costuri reduse.
Directorul general Bucătaru a adăugat că, între 2006 şi 2012, statul român a pierdut 472 de milioane lei în calitatea sa de acţionar majoritar al Transelectrica, în timp ce acţionarii minoritari au avut pierderi de 270 milioane lei.
“Dividendele plătite în perioada 2006-2012 au redus pierderile acţionarilor cu 279 de milioane de lei. În plus, performanţa anului 2013 s-a tradus în creşterea capitalizării de piaţă cu 227 milioane de lei şi 163 milioane de lei în dividende”, a explicat Bucătaru.
Transelectrica a încheiat anul trecut cu un profit net de 201 milioane de lei, în creştere de aproape şase ori faţă de anul 2012.
Consumul naţional de energie a scăzut cu 1% în T1 2014
Consumul naţional de electricitate al ţării s-a diminuat cu 1% în primul trimestru al acestui an, ceea ce arată că tendinţa de scădere de anul trecut s-a ameliorat, a apreciat Doru-Ştefan Bucătaru.
“Evoluţia consumului de energie se încadrează în predicţiile noastre. Am prezis că va scădea consumul de energie în 2013 şi că trendul de scădere se va menţine şi anii următori. În primul trimestru al acestui an, tendinţa de scădere s-a ameliorat. Însă, primul trimestru, cu lunile de iarnă, nu este un indicator prea bun pentru întregul an. Totuşi, o scădere de 1% din primul trimestru este mai bună decât scăderea de 4% de anul trecut”, a arătat Bucătaru.
Potrivit acestuia, oficialii companiei îşi vor revizui prognoza pentru următorii ani, dacă va fi cazul, după ce se va finaliza şi al doilea trimestru al anului.
