Cea mai mare problemă a sectorului energetic românesc este consumul scăzut, aceasta fiind concluzia la care au ajuns participanţii prezenţi la o conferinţă pe teme energetice. Autorităţile au prezentat şi programe de viitor, cu investiţii de invidiat, dar mai rămâne să se găsească şi banii necesari. Pentru prezent, responsabili de rang înalt au căutat să liniştească populaţia şi anunţă majorări nesemnificative ale preţului curentului după aplicarea proaspătului impozit pe stâlp.
Noile taxe care vor fi introduse de la 1 ianuarie şi care vor fi aplicate companiilor din sectorul energetic nu ar trebui să afecteze foarte mult preţul final al energiei, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, într-o conferinţă de profil. Demnitarul consideră că măsura este echitabilă, pentru care este valabil „principiul win-win”, în care toată lumea să câştige. Niţă a dat drept exemplu o taxă aplicată companiilor petroliere în Statele Unite, unde pentru o sondă se plătesc 50.000 de dolari în primul an, 40.000 de dolari în al doilea în şi 30.000 de dolari pe an până la epuizarea zăcământului.
“Nu văd de ce în România nu ar trebui introduse astfel de taxe. Nu am făcut calculele privind impactul în preţul final. ANRE trebuie să le facă, nu Departamentul pentru Energie. Dar părerea mea este că aceste taxe nu pot influenţa foarte mult preţul final. De la 1 ianuarie, majorarea de preţ va fi de doar 1%, iar o taxă pe stâlpi nu poate să influenţeze foarte mult. ANRE va face toate calculele şi va spune exact”, a spus Niţă.
Planuri de viitor
Companiile româneşti vor face parte din toate proiectele energetice care implică resursele autohtone, a susţinut ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. “Nu trebuie să existe nicio companie străină care să vină în România şi să nu aibă partener român. Companiile româneşti trebuie să fie mai active atunci când este vorba de resursele româneşti. Nu putem ţine companiile româneşti sub anonimat, nu putem aştepta ca alte companii din străinătate să vină să investească, iar noi să fim ruda săracă”, a afirmat ministrul. “Companiile româneşti nu sunt mai prejos decât alte companii din regiune sau din Europa. Avem resursele necesare şi avem specialişti. Nu văd de ce nu am concura cu orice altă companie”, a adăugat şeful de la Energie.
Programul energetic naţional pentru perioada imediat următoare este de-a dreptul ambiţios. Ministrul a precizat că, anul viitor, se va finaliza şi procesul de negociere cu investitorii interesaţi de proiectele reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi de hidrocentrala de la Tarniţa, unde companiile de stat sunt, de asemenea, implicate.
Ministrul Niţă vizează exporturi de energie, motiv pentru care se axează pe realizarea interconexiunilor cu vecinii. „Pentru export, trebuie să avem energie multă şi ieftină”, a punctat demnitarul. Niţă are gânduri mari chiar şi cu Complexul Energetic Hunedoara, „cenuşăreasa” companiilor de stat din energie, care are în componenţă şi patru mine din Valea Jiului. „Avem un program impresionant cu CE Hunedoara”, a spus Niţă, demnitarul anunţând investiţii de 70 milioane de euro în următorii doi ani pentru modernizarea celor patru mine. „Anunţurile sunt deja publicate de site-ul cu licitaţiile publice”, a adăugat ministrul, care este convins că măsurile pe care le-a luat „vor aduce CE Hunedoara în piaţă, cu preţuri competititve la energia produsă”.
Ne pregătim de export de gaze
Cât priveşte sectorul gazelor naturale, ministrul Niţă crede că „România va putea deveni cel mai important jucător din Europa Centrală şi de Est”, cu exporturi de gaze din 2018. El a luat în calcul rezervele din Marea Neagră, dar şi gazele de şist care vor avea nevoie de investriţii în modernizarea sistemului de conducte.
Ministrul delegat pentru Energie a mai adăugat că autorităţile şi specialiştii din domeniu trebuie să găsească măsuri pentru a încuraja creşterea consumului de energie şi gaze al utilizatorilor casnici.
La rândul său, Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, companie care derulează activităţi de explorare a gazelor în Marea Neagră, alături de ExxonMobil, a afirmat că 2018 este un termen prea scurt pentru a se vorbi de extracţia de gaze din Marea Neagră. „Ministrul a anunţat cu optimism anul 2018 pentru producţia de gaze din Marea Neagră, dar noi nu ne însuşim acest an. Noi sperăm ca producţia să înceapă la sfârşitul acestui deceniu”, a precizat Mariana Gheorghe, prezentă la acelaşi eveniment.
Limită la regenerabile
Limitarea intrării în sistem a proiectelor de energie din surse regenerabile este necesară pentru a nu se crea dezechilibre în sistemul energetic, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. El s-a referit la un proiect de hotărâre de Guvern care limitează la 3.315 MW capacitatea proiectelor de energie regenerabilă care vor primi certificate verzi în 2013, în condiţiile în care contractele existente depăşesc deja această capacitate. Prin urmare, după ce această HG va intra în vigoare, niciun nou proiect nu va mai primi certificate.
“Nu noi am fixat această ţintă, ci era prevăzută în Planul Naţional de Acţiune în domeniul energiilor regenerabile. Nu va intra în vigoare în acest an, dar pentru 2014 vom vedea, împreună cu ANRE, o limită, după ce analizăm cât poate să suporte sistemul de transport, astfel încât să nu existe dezechilibre”, a precizat ministrul. “Dacă nu, vom prelua toate cele 20.000 de MW de energie regenerabilă pentru care există cerere şi ajungem să stăm pe întuneric”, a continuat Niţă.
Sistemul de susţinere a producţiei de energie din surse regenerabile a produs mare nemulţumire în rândul consumatorilor, în special cei industriali, ale căror produse au început să fie necopetitive din cauza preţului la energie. Pe de altă parte, s-a înregistrat o adevărată avalanşă de proiecte de energie regenerabilă, ca urmare a sistemului de subvenţionare extrem de generos, prin intermediul certificatelor verzi, dar achitate de către consumatori.
Concesiuni în 2014
Guvernul analizează posibilitatea modificării nivelului redevenţelor petroliere după anul 2014, a anunţat Irina Zamfir, consilier în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM). “Guvernul ia în calcul o modificare a redevenţelor, dar acest lucru este în coordonarea Ministerului Finanţelor. Există o comisie interministerială, din care facem şi noi parte, dar nu vă pot spune în acest moment ce avem în vedere”, a spus Zamfir. Potrivit legislaţiei din domeniul petrolier, redevenţele din acest sector nu pot fi modificate până la finele anului 2014.
Pe de altă parte, ANRM va scoate la concesiune noi perimetre petrolifere anul viitor, însă abia la începutul anului se va cunoaşte cu exactitate numărul şi localizarea acestora, susţine Irina Zamfir. “În acest moment pregătim documentaţia pentru runda a unsprezecea de concesiuni. Lista exactă cu numărul şi datele de identificare a perimetrelor va fi publicată în Monitorul Oficial şi apoi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul anului 2014 şi atunci vom putea vorbi în termeni cât mai concreţi despre această rundă”.
Ultima rundă de concesiuni, a zecea, organizată de ANRM a avut loc în perioada 2009-2010, când au fost scoase la licitaţie 30 de perimetre, din care cinci în Marea Neagră. Printre câştigătorii din acea rundă se numără Chevron, Lukoil, MOL, Melrose Resources, Petromar Resources, Moesia Oil & Gas şi Petro Ventures.
Investigaţie internă la Cernavodă
Nuclearelectrica a demarat o investigaţie internă pentru a identifica ce cauze au dus la defecţiunile survenite în ultima vreme la reactoarele nucleare de la Cernavodă, a declarat Daniela Lulache, CEO al Nuclearelectrica, în cadrul unei conferinţe de profil. “Există o investigaţie internă, pentru că noi suntem primii interesaţi să vedem ce se întâmplă. Pot doar să vă spun că nu este nimic spectaculos. O maşină se mai şi strică. Numărul opririlor este totuşi sub nivelul estimat, de trei ori mai mic decât media europeană şi, ceea ce este cel mai important, nu există niciun fel de impact”, a precizat Lulache.
În ultimele săptămâni, cele două reactoare funcţionale de la Cernavodă au fost deconectate de mai multe ori de la reţeaua energetică naţională, în urma defectării unor echipamente.
